Palatul Élysée de la Paris a fost luni o celulă europeană de criză. Președintele francez Emmanuel Macron a fost gazda unor lideri cu greutate pentru o încercare de a evita ca viitorul continentului să fie scris peste capul europenilor.

Atmosfera este încă dominată de stupoarea provocată de lovitura dată de președintele american Donald Trump, care a demarat discuții cu Rusia privind Ucraina fără consultări cu aliații și fără a manifesta vreun respect pentru preocupările acestora. Macron – în rolul său autoasumat de convocator-șef al Europei – părea să joace rolul unui antrenor care și-a chemat echipa pe marginea terenului în time-out pentru a pune la cale apărarea.

În vreme ce șefa guvernului din Danemarca, Mette Frederiksen, a insistat că discuțiile nu au avut ca scop principal rezultate concrete, întâlnirea de luni a generat mai multe întrebări noi decât răspunsuri cu privire la ceea ce va face Europa în continuare. Și asta exact în momentul în care începe o săptămână diplomatică decisivă pentru Ucraina.

Grupul liderilor reuniți la Paris, reprezentând Franța, Germania, Danemarca, Țările de Jos, Spania, Regatul Unit, Polonia și Italia, precum și cele două instituții relevante pentru Europa, UE și NATO, a părut mai puțin unit în ceea ce privește garanțiile de securitate pe care le-ar putea oferi ca parte a unui acord final în Ucraina.

Scholz, ”iritat” de discuțiile ”nepotrivite” și trupele de pace

Întrebat despre desfășurarea în viitor a unor trupe europene de menținere a păcii, cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat ”iritat” de dezbatere: ”Voi spune sincer: oamenii vorbesc despre posibile variante de rezultate peste capul Ucrainei, despre rezultatul discuțiilor de pace care nu au avut loc, cu care Ucraina nu a spus că ar fi de acord și la a căror masă nu a stat. (...) Este, prin urmare, o dezbatere nepotrivită, la momentul nepotrivit și pe un subiect greșit. Nu suntem încă într-un punct de pace, ci în mijlocul unui război purtat cu brutalitate de Rusia".

Opinia cancelarului federal contrastează cu cea a premierului Regatului Unit, Keir Starmer, care a anunțat că este gata să ia în considerare trimiterea de trupe britanice în Ucraina - la momentul potrivit.

Pe de altă parte, daneza Frederiksen a apreciat că țara ei este deschisă la ”multe lucruri”, dar că aceste ”multe lucruri” trebuie clarificate mai întâi. Între timp, șeful administrației de la Varșovia, Donald Tusk, a subliniat că nu există planuri de participare poloneză la misiuni de menținere a păcii. În fine, într-o tentativă de a masca problemele reale, un oficial al UE a rezumat atmosfera de la Paris astfel: ”Suntem pregătiți să oferim garanții de securitate, cu modalități care vor fi analizate împreună cu fiecare parte, în funcție de nivelul sprijinului american”.

Ce pârghii au europenii?

Majoritatea celor prezenți la Paris par că ar dori să amâne o discuție despre forțele de menținere a păcii pentru un moment ulterior în care pacea va putea fi cel puțin imaginată. Dar Statele Unite și-au prezentat deja planul clar. Săptămâna trecută, secretarul Apărării Pete Hegseth a declarat că nu vor fi implicați soldați americani, ci că ”trupe europene și non-europene capabile” ar putea fi desfășurate pentru a susține o viitoare încetare a focului.

Pe de altă parte, a spus șeful Pentagonului, astfel de forțe nu ar urma să beneficieze de garanții de securitate din partea SUA. Aceasta ar însemna angajarea forțelor armate din statele NATO, dar în absența angajamentului principal de apărare colectivă al organizației strategice - situație care lasă loc de multe interpretări în privința funcționalității Alianței.

Și în ciuda unor asigurări ale SUA privind necesarul ”aport” european, Washingtonul susține în continuare că intenționează să negocieze doar cu Moscova și Kievul.

Cu toată atitudinea refractară a americanilor, europenilor ”li se va cere să garanteze orice fel de acord. Așa vor ajunge, în cele din urmă, să aibă un loc la masa negocierilor, pentru că dacă li se cere să garanteze un acord, atunci va fi necesar să fie implicați în el”, a apreciat, pentru DW, Ulrike Franke, cercetător la Consiliul European pentru Relații Externe.

Pentru Pierre Haroche, profesor de relații internaționale, discuția despre forțele de menținere a păcii va fi probabil o ”revoluție progresivă”, în care Marea Britanie și Franța vor face primii pași. 

Mai multe alocări pentru apărare

Niciun membru NATO – nici măcar Statele Unite – nu investește o parte mai mare din PIB în apărare decât o face Polonia. Premierul Tusk a afirmat luni că actuala ”nouă fază” a ”prieteniei” Europei cu SUA a schimbat dinamica.

Țările europene au început să-și crească bugetele militare încă din februarie 2022, dar sentimentul că Washingtonul nu mai este un partener de încredere determină acum o regândire a alocărilor. ”A existat un acord, o unanimitate, că o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare era ceva absolut necesar”, le-a spus Tusk jurnaliştilor de la Paris.

Olaf Scholz s-a pronunțat favorabil relaxării regulilor fiscale ale Uniunii Europene pentru a facilita bugete mai mari dedicate apărării, în timp ce un oficial comunitar a transmis că liderii sunt ”pregătiți să-și ridice nivelul” cheltuielilor ”pentru a împărți mai bine povara cu Statele Unite”.

Această măsură va genera însă dezbateri viitoare pe mai multe planuri. Unul se referă la datoria comună. Un altul se învârte în jurul întrebării dacă achiziția de arme se va face și din SUA sau, cum sugerează francezii, să vină doar din producția proprie.

Acțiune pe cont propriu a lui Macron

Lista de invitați a lui Emmanuel Macron a inclus cei mai relevanți jucători europeni în termeni militari și diplomatici, precum și fostul lor partener britanic.

A fost însă o abatere de la formatul obișnuit al discuțiilor UE, convocate în mod tradițional la Bruxelles. Nu este prima dată când Macron are inițiative pe nume personal în problemele de politică externă ale Europei, remarcă Pierre Haroche. ”Este normal să înceapă cu o discuție informală, dar va fi și o discuție la nivelul UE”, a explicat Haroche pentru DW.

Miniștrii de Externe din statele comunitare sunt așteptați să se întâlnească luni, 24 februarie 2025, la începutul săptămânii viitoare, la Bruxelles pentru discuții de coordonare. Până atunci, s-ar putea să se confrunte, însă, cu încă o lecție despre câte se pot schimba într-o săptămână în politica transatlantică cu Donald Trump la cârmă.