Numit în funcţia de premier al Slovaciei pe 25 octombrie, Robert Fico nu a pierdut mult timp până la a-şi reitera agenda naţional-populistă, care i-a şi asigurat victoria la alegerile generale din 30 septembrie.

”Veţi auzi o voce slovacă suverană de la miniştrii slovaci şi veţi asista la o politică externă slovacă suverană", a declarat Fico.

Este o pledoarie conformă cu promisiunile din campania electorală, în care s-au combinat discursurile extremiste cu cele pro-ruse. Persistă îngrijorarea că revenirea lui Fico la putere, la cinci ani după ce a fost alungat în urma uciderii jurnalistului Jan Kuciak, ar putea submina unitatea din cadrul Uniunii Europene şi NATO.

Retorica lui Fico este plină cu de toate. Fico ar putea, cu ajutorul ministrului de Externe, un dezinformator experimentat, Juraj Blanar, care a declarat că ucrainenii au fost responsabili de invazia sovieticilor în Cehoslovacia în 1968, să influenţeze sprijinul occidentului pentru Kiev sau sancţiunile impuse Rusiei. O altă teamă vizează dorinţa exprimată de premierul ungur Viktor Orban de a construi un bloc iliberal, pro-rus, în cadrul UE.

Mai există şi temeri privind impactul semnificativ al noului Cabinet sau punerea în practică a promisiunilor făcute în campania electorală extremiştilor pentru a reveni la conducerea guvernului.

Alarma

În vreme ce Fico însuşi nu pune la îndoială statutul Slovaciei de membru în NATO sau UE, liderul partidului social-democat Smer a făcut declaraţii cel puţin contestabile pe scena europeană.

Participând la un summit UE la o zi după numirea lui în funcţia de premier, Fico a anunţat-o pe Ursula von der Leyen că Bratislava nu va trimite arme în Ucraina şi nici nu va sprijini sancţiunile împotriva Rusiei.

Este şi acesta unul din modele care i-au asigurat revoluţia politică remarcabilă noului lider din Slovacia.

”Este reflectată practic poziţia unei semnificative părţi a populaţiei din Slovacia, care, în mod tradiţional, preferă să sprijine mai degrabă Rusia, comparativ cu restul statelor din Europa Centrală şi de Est", explică Andrius Tursa, expert pe problemele Europei de Est în cadrul companiei de consultanţă Teneo International.

Nu este de mirare că declaraţiile noului lider slovac au activat mai multe semnale de alarmă mai ales când este vorba despre interesele de securitate ale NATO în zonă.

”Din moment ce soldaţi slovaci sunt staţionaţi în Letonia...putem să ne bazăm pe faptul că vor avea dreptul să lupte dacă Letonia este invadată de Rusia?", întreba fostul ministru letonian al apărării Artis Pabriks. ”Ne putem baza pe guvern (ul Fico)? Poate NATO să se bazeze pe guvernul Fico în privinţa informaţiilor sensibile?”

Neînsemnată

Şi totuşi, există şi voci care susţin că o ţară cu numai 5,5 milioane de locuitori şi o valoare a PIB-ului de 115 miliarde de euro în 2020, puternic dependentă de UE, nu în ultimul rând de Germania, este mult prea mică pentru a afecta politica occidentală. 

”Slovacia este un stat atât de neînsemnat, încât nu va face nicio diferenţă", declara un oficial european citat de Politico. ”Slovacia nu are aproape nicio pârghie.”

Există destule motive pentru a estima că Fico va urma mai degrabă un curs mai moderat, în culise, comparativ cu mandatul său precedent", precizează Milan Nic, analist slovac în cadrul Consiliului German pentru Relaţii Externe. 

Retorica extremistă este destinată publicului slovac, spun analiştii, şi nu reprezintă un mesaj pentru partenerii străini. 

Într-adevăr, Fico are multe motive pentru a-şi modera discursul faţă de Bruxelles. El preia conducerea unui stat afectat financiar şi are nevoie disperată de susţinere de la UE şi de fonduri de coeziune pentru a le oferi alegătorilor prosperitatea şi stabilitatea promise. 

”Fico este un pragmatic. El ştie că, fără fonduri europene, Slovacia nu va fi stabilă", spune Grigorij Meseznikov de la Institutul Slovac pentru Relaţii Publice. 

El va dori să evite atragerea atenţiei asupra deciziilor lui privind politica internă, spune Nic, care adaugă că noul premier reprezintă un pericol la adresa statului de drept. Polonia şi Ungaria s-au confruntat cu îngheţarea a milioane de euro, în replică la acţiunile premierilor lor. 

Un exemplu în acest sens este faptul că Fico nu a urmat exemplul lui Orban, care a fost împotriva acordării unui ajutor comunitar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Fico a condiţionat acordarea ajutorului de garanţii din partea Ucrainei că nu va folosi banii în scopuri dubioase şi de participarea Slovaciei la procesul de reconstrucţie a Ucrainei. 

”Atât timp cât ei (liderii UE) spun lucruri greşite, dar acţionează corect, cred că este bine", declara premierul estonian Kaja Kallas după o întrunire cu Fico, în timpul summitului european. 

Mulţi constată că, în ciuda tergiversărilor şi criticilor, Orban a acceptat toate măsurile propuse de UE pentru sprijinirea Ucrainei şi împotriva Rusiei. 

Ameninţări deşarte

Pledoaria lui Fico, care a anunţat că Slovacia nu va mai trimite "nici un glonţ" în Ucraina, este considerată mai degrabă o ameninţare deşartă, pentru că statul slovac a trimis practic tot ce promisese Kievului. 

Până şi Rusia admite că nu vor exista mari diferenţe. "Slovacia nu a jucat un rol important în distribuirea de armament, astfel încât întreg procesul nu va fi serios afectat", spunea purtătorul de cuvânt al Kremlinului după anunţul făcut de Fico. 

Între timp, industria de armament din Slovacia, care a primit comenzi serioase din partea occidentului, inclusiv din Germania, continuă să producă şi să livreze arme către Ucraina şi pare că va continua şi să trimită comenzile prin graniţa de est a ţării. 

Purtătorul de cuvânt al Parlamentului, Petr Pellegrini, spune că nu se aşteaptă ca livrările să fie afectate de promisiunile lui Fico, în condiţiile în care industria de armament joacă un rol important în economia ţării. 

Probabil că nici nu mai contează că membrii ai Smer, inclusiv ministrul Apărării din cabinetul Fico, au interese personale în acest sector.

Mesaj puternic

Cu toate aceste argumente pro şi contra, victoria lui Fico reprezintă o lovitură la adresa UE şi NATO. 

Alegerea lui Fico are şi o valoare simbolică pentru Putin, care se va bucura să încurce mai intens taberele din UE, în contextul în care "luarea deciziilor va deveni mai complicată la nivelul UE, pentru aspectele care necesită consens", spune analistul slovac Tursa.

Pe acest fundal, expertul în probleme de politică internă, Meseznikov insistă asupra rolului ferm pe care trebuie să îl preia occidentul în a controla direcţia Slovaciei. 

”Nu cred că Fico se va modera semnificativ de bunăvoie. El observă încă succesul parţial al lui Orban în sfidarea occidentului şi se va gândi probabil că va putea repeta această atitudine", mai spune analistul. "Dar dacă Bruxellesul şi Berlinul îi trimit urgent un mesaj puternic, prin care să înţeleagă că derapejele nu vor fi tolerate, atunci excesele vor putea fi limitate".