Complexul Palatului Hofburg din Viena strălucește ca o adevărată fostă reședință imperială, veche de secole. Însă turiștii care se plimbă prin piețele sale pietruite par să nu știe că, în această săptămână, aceste impozante săli aurite găzduiesc oaspeți pe care multă lume îi consideră nepoftiți.

Șase parlamentari ruși și trei membri ai personalului se află în oraș pentru reuniunea anuală de iarnă a Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Iar Viena este acum în centrul unei furtuni politice.

Ministerul de Externe de la Viena afirmă că este obligat din punct de vedere legal să elibereze vize pentru parlamentarii ruși. În replică, delegațiile ucrainene și lituaniene au refuzat să se prezinte la dezbateri.

Parlamentarii ucraineni fac valuri de pe margine

La câteva minute de mers pe jos, la ambasada ucraineană, deputata Evghenia Kravciuk găzduiește o adunare alternativă. La discuții participă omologii din Cehia și Polonia, dar nu și membri ai Dumei din Rusia.

"Nu credem că este moral să stăm cu ei în aceeași sală. Ei trebuie să se afle într-un tribunal, nu la întâlniri de această ținută", a declarat politiciana ucraineană pentru DW.

Ea este în asentimentul delegației lituaniene, a cărei șefă, Vilija Aleknaite-Abramikiene, a spus pentru DW că ”este imposibil să te comporți ca și cum totul este în ordine”.

De altfel, un politician din Letonia, care participă la reuniune, a transmis un mesaj direct pentru delegația Rusiei. Furios că ruşii încă sunt la întâlnirile Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, letonul le-a transmis să se ducă „la naiba”.

OSCE este una dintre puținele organizații internaționale printre ai cărei membri se mai află atât Ucraina, cât și Rusia. Deși Kievul a solicitat expulzarea Moscovei, regulile actuale de procedură fac puțin probabil succesul demersului.

Într-o scrisoare consultată de DW, datată 1 februarie, membrii a peste douăzeci de delegații naționale ale OSCE au îndemnat Austria să "interzică" participarea delegaților ruși. Într-o declarație scrisă, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a subliniat pentru DW că Austria este nevoită să acorde vize datorită statutului său unic de țară gazdă a OSCE. "Aceasta nu este o decizie politică, ci o obligație legală", a precizat purtătorul de cuvânt.

Kravciuk nu este impresionată de argumentația austriacă. "Desigur, nu putem explica și înțelege această decizie, indiferent ce ar spune austriecii. Întotdeauna poți găsi o modalitate de a evita să te afli în aceeași încăpere cu criminali de război", a spus ea.

Organizatorii insistă că rușii nu au parte de o primire călduroasă

Președintele Adunării Parlamentare OSCE a subliniat că, în pofida somptuosului palat vienez, rușii nu se bucură de un tratament special la discuții. "Cred că rușii merită să fie aici pentru a asculta cum parlamentarii din fiecare țară le spun că sprijină Ucraina", a declarat Margareta Cederfelt în fața reporterilor.

"Depinde de organisme precum Adunarea Parlamentară a OSCE să se ocupe de cauzele ucrainene în sfera politică și exact aceasta facem", a precizat ea.

Rușii au primit cuvântul în prima zi a sesiunii. Joi, în momentul în care deputatul Vladimir Jhabarov a început să vorbească, participanții au început să părăsească sala.

"Observăm cu amărăciune cum anumiți membri ai Adunării Parlamentare, cu sprijinul rușinos al președintelui acesteia, încearcă să transforme un instrument cândva eficient al diplomației interparlamentare într-un mijloc de impunere totalitară a minciunilor împotriva Rusiei și Belarusului", a declarat deputatul rus în fața adunării care se golise. "Vă mulțumesc că ați curățat atmosfera", a spus el în timp ce omologii din celelalte țări plecau.

Neutralitatea austriacă în centrul atenției

Confruntarea politică din jurul discuțiilor a scos în evidență poziția Austriei, neutră din punct de vedere militar. Austria găzduiește în prezent 50.000 de refugiați ucraineni și a oferit Kievului un sprijin umanitar în valoare de sute de milioane de euro, concomitent cu adoptarea sancțiuni UE împotriva Moscovei.

Potrivit lui Reinhard Heinisch, politolog din Salzburg, această evoluție se dovedește a fi un factor de divizare politică în țară. Din punct de vedere istoric, spune Heinisch, a existat "un mare scepticism față de Occident și în special față de SUA".

"Apoi a venit războiul și Austria a încercat să se realinieze", mai explică Heinish. "Acum, guvernul este oarecum prins între ciocan și nicovală, încercând să sprijine cât mai mult posibil sancțiunile UE și să nu irite Rusia mai mult decât este absolut necesar".

"Neutralitatea este o vacă sacră", a spus Heinish, "și dacă îi întrebați pe austrieci, vă vor spune că ea a făcut Austria sigură și prosperă".

Scopul și însemnătatea OSCE sunt puse sub semnul întrebării

Disputa de la Viena îi determină pe unii observatori să pună la îndoială rolul OSCE în 2023. Organizația cu 57 de membri a fost creată în timpul Războiului Rece ca forum pentru dialogul dintre Est și Vest. Cu un larg domeniu de aplicare, OSCE a continuat să îndeplinească sarcini care includ monitorizarea alegerilor și a încetării focului.

Întrebat dacă banii contribuabililor pot fi în continuare cheltuiți pentru această organizație, deputatul german Michael Georg Link a declarat pentru DW: "Adunarea Parlamentară a OSCE are atuul imbatabil de a reuni parlamentari din peste 50 de țări, în sprijinul dreptului internațional, al drepturilor omului și al securității internaționale. Aceste eforturi merită investiția".

Sesiunea de iarnă coincide cu aniversarea invaziei la scară largă

Criticii mai spun că reuniunea de iarnă, care coincide cu aniversarea unui an de la invazia la scară largă a Ucrainei, reprezintă o sincronizare de prost gust. Întrebat dacă a fost luată în considerare o altă dată, președintele AP OSCE a citat regulile de procedură privind programările reuniunilor.

A contribuit Maria Katamadze