Angela Merkel l-a vizitat la mijlocul lui august pe premierul spaniol Pedro Sánchez la reședința de vacanță a acestuia. Tema principală a fost desigur problema cea mai complicată aflată pe moment pe agenda doamnei cancelar: reglementarea migrației în Europa. Premierul de la Madrid a fost unul dintre primii lideri europeni care a acceptat un acord bilateral cu Berlinul privind refugiații. Potrivit acestuia, Republica Federală poate retrimite în Spania azilanții care au depus deja cerere de azil în țara respectivă. Prin aceste acorduri bilaterale cu alte țări din UE, Merkel a trebuit practic să admită că sistemul Dublin privind gestionarea azilanților "nu mai funcționează", după cum a afirmat ea în timpul vizitei în Spania.

Summit european conflictual

Acordul Dublin, pus la punct în anii '90, stabilește ce stat din UE este responsabil pentru fiecare refugiat în parte. În practică însă, cererile de azil sunt uneori procesate greșit, fiind încălcate astfel drepturile migranților. În 2015 și 2016, sistemul Dublin a trebuit suspendat parțial, pentru că numărul extrem de mare de imigranți a provocat o criză birocratică.

Spania este alături de Franța una din puținele țări comunitare în care la guvernare nu se află un partid populist. Ceea ce face ca Madridul să devină un aliat important al Berlinului. Pe 20 septembrie are loc un summit informal al Uniunii, convocat de Austria, țară ce deține președinția semestrială a blocului comunitar. Austria este guvernată în prezent de o alianță formată de conservatorii de la ÖVP și populiștii de dreapta din FPÖ. Austria este una din țările care vizează aplicarea unei politici migraționiste extrem de dure la nivelul UE. Pentru Merkel și Sánchez, participarea la acest summit nu va fi o formalitate: ei se vor strădui să convingă celelalte guverne din Uniune de necesitatea extinderii acordurilor cu așa-numitele țări de origine și de tranzit, precum Marocul sau Libia. Acestea cer mai mult sprijin de la UE pentru a-i împiedica pe migranți să pornească spre Europa.

Problema numită Rusia

Pe lista cu probleme de rezolvat a doamnei Merkel se mai află una cel puțin la fel de mare precum migrația: este vorba de relația cu Rusia. Președintele Vladimir Putin vine sâmbătă în Germania. El va fi primit de doamna Merkel la castelul Meseberg, reședința de oaspeți a guvernului german în landul Brandenburg. Întâlnirea are loc la doar trei luni de la vizita în Rusia, la Soci, a șefei executivului german.

Merkel și Putin, doi dintre cei mai experimentați lideri europeni, au o listă lungă cu teme de discuție. În multe dintre acestea, pozițiile celor două țări sunt diametral opuse. Mai ales când vine vorba de conflictele din Siria și Ucraina.

Germania și Franța încearcă să medieze în conflictul dintre guvernul de la Kiev și separatiștii pro-ruși care controlează estul Ucrainei. ONU încearcă la rândul său să negocieze un armistițiu aplicabil în acest conflict nestins, care s-a soldat până acum cu aproape 10.000 de morți de la izbucnirea ostilităților, în noiembrie 2013.

Războiul din Siria este o altă problemă majoră. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan găzduiește pe 7 septembrie un summit pe această temă. Franța și Rusia au fost și ele invitate să participe. Putin este unul din aliații majori ai președintelui sirian Bashar al-Assad și va juca un rol-cheie la întâlnirea privind Siria.

Un al treilea subiect problematic în relația cu Rusia este proiectul energetic Nord Stream 2 - o conductă de 1200 de kilometri prin care Rusia va livra gaz Germaniei. Proiectul este unul extrem de controversat, criticii acuzând Berlinul că se face astfel dependent de gazul rusesc, subminând partenerii est-europeni care asigurau până acum tranzitul gazului rusesc spre Germania. Este vorba mai ales de Polonia și Ucraina. Și președintele american Donald Trump a scris pe Twitter că ar fi nedrept felul în care Germania face afaceri cu Rusia, în timp ce acceptă să fie apărată de trupele americane. SUA ar prefera desigur să fie ele cele care vând Germaniei din excesul lor de gaz lichefiat.