Cazul pare limpede: o tânără este violată și ucisă. Făptașul - un bărbat tânăr, originar din Afganistan. Refugiat. În mediile sociale - discuții aprinse. Uciderea Mariei L., în toamna anului 2016, la Freiburg, face titluri în mass media. Iar în Germania crește teama față de străini. 

Mai puțin atrage atenția o altă întâmplare ulterioară. În centrul orașului Freiburg ard lumânări. Cetățenii afgani s-au adunat pentru a aduce condoleanțe familiei victimei. ”Vrem să clarificăm faptul că nu toți refugiații sunt criminali”, spun câțiva tineri imigranți. Ca și cum ar trebui să se scuze. 

Unele asociații din Freiburg, care sprijină refugiații, au fost nevoite să-și închidă paginile web, din cauza atacurilor multiple. Membrii acestora au fost acuzați de ”sprijinire a criminalilor”. Procesul s-a încheiat. Făptașul, Hussein K., a fost condamnat la închisoare pe viață. Dar dezbaterea rămâne. 

Cât e de importantă proveniența suspecților și a făptașilor?

”În prezent, se observă o fixație puternică pe făptașii care nu sunt de origine germană. Ceea ce nu vedem deseori sunt efectele asupra suspiciunilor nefondate”, spune jurista Doris Liebscher, de la Universitatea Humboldt din Berlin. Cercetează subiectele legate de antidiscriminare și rasism. ”Aprecierile rasiste și împotriva demnității umane au devenit din nou acceptabile în societate. Și tocmai minoritățile sunt cele care suferă de pe urma acestei evoluții”. 

Daniela Hunold, criminolog la Școala Germană Superioară de Poliție, dezaprobă această dezbatere. ”Din punct de vedere criminologic, proveniența făptașilor nu are nicio valoare. Motivele pentru care făptașul devine făptaș nu au nicio legătură cu țara de origine și nu explică comportamentul criminal”, spune Hunold. ”Dacă un făptaș a trăit în război și a suferit traume, acestea pot avea o influență asupra psihicului său. Dar nu neapărat”. 

Hunold argumentează că din cauza fixației pe proveniența făptașului, se pierd multe alte aspecte: de pildă, cine s-a mai aflat la fața locului, sau dacă s-au consumat droguri. ”Atenția asupra provenienței făptașului induce parțial în eroare”, explică criminologul. De exemplu, în cazul crimelor în serie asupra imigranților, comise de gruparea teroristă naționalistă germană de dreapta, "Nationalsozialistischer Untergrund". Pentru că victimele erau în mare parte originare din Turcia, poliția a suspectat familiile acestora, crezând că făptașii făceau parte din mafia turcă a drogurilor. Fixația pe proveniență i-a lansat pe anchetatori pe o pistă falsă. 

Mass media în dilemă

Dezbaterea referitoare la menționarea provenienței făptașilor s-a intensificat după incidentele de la Köln, din noaptea de revelion 2015/2016. Grupuri de bărbați, cei mai mulți originari din țări nord-africane, au abuzat sexual mai multe femei din mulțimea adunată în fața domului din centrul orașului. Nu numai munca poliției a atras ulterior critici, ci și atitudinea presei, care a scris despre aceste incidente foarte târziu și superficial. Faptul că printre făptași s-au aflat și refugiați a fost parțial mușamalizat. 

Mulți jurnaliști germani sunt în dilemă. Nici codul german de presă nu oferă o orientare clară. Acesta recomandă ca proveniența făptașilor să fie dezvăluită atunci când o cere interesul public. Dar ce înseamnă acest lucru?

Cotidianul ”Sächsische Zeitung” pare să fi avut dintotdeauna acest interes. Pentru că dezvăluie de mult proveniența făptașilor. ”Din punctul meu de vedere, dezvăluirea acestui detaliu oferă complexitate articolului. Dacă nu facem acest lucru, cititorii noștri cred oricum că e vorba despre imigranți”, povestește reporterul Alexander Schneider. Acesta e de părere că motivul este criminalitatea din regiunea graniței. ”Dacă scriem despre un hoț de mașini de 30 de ani și nu scriem că e din Cehia, devine aproape ciudat”, povestește acesta. Dar ziarul menționează acum, de fiecare dată, și când e vorba despre un făptaș german. În acest fel face o diferență clară între criminalitatea percepută ca fiind comisă de imigranți, și cea reală. 

Pentru jurista Doris Liebscher, de la Universitatea Humboldt, această argumentație nu stă în picioare. ”Trebuie cântărit dacă interesul public este mai important decât prejudiciille aduse unei persoane sau unui întreg grup”, spune aceasta. Constituția oferă o orientare foarte clară, explică jurista. Și deseori ajută o schimbare de perspectivă: ”Sunt de acord cu populiștii de dreapta care spun că refugiații au adus criminalitatea în Germania: au fost incendiate cămine pentru azilanți și unii refugiați au fost uciși. Oameni, pe care, conform legii, noi trebuie aici să-i apărăm”. 

Linda Vierecke / lp