„Actualul status quo nu este satisfăcător“, a arătat raportorul britanic, intervievat de Deutsche Welle. Intrarea Macedoniei în UE ar fi în interesul Marii Britanii, al întregii Europe, chiar şi al Greciei, crede el.

Un compromis în disputa cu Atena privind numele ţării din fosta Iugoslavie ar fi important şi just, dar şi fără acesta a sosit timpul începerii negocierilor de aderare cu Macedonia, susţine parlamentarul britanic.

Disputa dintre guvernele de la Atena şi Skopje durează de două decenii, după ce, în 1991, „Republica Macedonia“ şi-a proclamat sub acest nume independenţa faţă de fosta Iugoslavie.

UE a convenit abia în 2005 să acorde acestei ţări statut de candidat, nu doar din cauza controversei privind numele statului, dar şi din cauza tensiunilor politice interne şi a problemei corupţiei. O dată concretă de începere a negocierilor de aderare lipseşte însă până azi.

Howitt nu vrea să se pronunţe cu privire la o eventuală rezolvare a conflictului cu Grecia privind numele Macedoniei. „Negocierile în acest sens iniţiate de ONU sunt în curs de desfăşurare iar rezolvarea problemei nu intră în atribuţiile UE", explică eurodeputatul laburist. Dar Europei îi revine totuşi răspunderea de a solicita celor două părţi să ajungă la un compromis.

Opoziţie greacă

Europarlamentarii greci au adoptat poziţia comună că ar fi un act neinspirat să se stabilească în prezent un termen clar de începere a negocierilor de aderare pentru Macedonia.

"Partea macedoneană crede că timpul lucrează în favoarea sa", spune eurodeputatul grec Giorgos Koumoutsakos, de la formaţiunea liberal-conservatoare "Noua Democraţie". Din acest motiv, autorităţile de la Skopje ar avea interesul să întârzie negocierile, pe care le-ar submina mereu prin diverse provocări. Una dintre acestea ar fi atribuirea, în 2006, a numelui "Alexandru cel Mare" aeroportului din Skopje.

Partea grească este revoltată de faptul că raportul lui Howitt nu precizează nimic despre părerea Atenei în legătură cu afirmaţiile provocatoare venite dinspre clasa politică macedoneană. „Raportul nu este echilibrat şi vom încerca să modificăm anumite conţinuturi", atrage atenţia Marilena Koppa, de la formaţiunea socialistă PASOK.

Raportorul britanic este însă de altă părere. „Sigur că mă aştept la astfel de reacţii de la colegii greci, este un aspect normal într-o democraţie, aşa cum funcţionăm noi aici în PE“, spune Richard Howitt. El promite că va lua act de respectivele diferenţe de opinie, dar este clar, pe de altă parte, că majoritatea în legislativul comunitar se pronunţă pentru începerea negocierilor de aderare cu Macedonia.

Raportul lui Howitt va fi dezbătut pe larg în comisia de politică externă a Parlamentului European. Dezbaterea şi adoptarea definitivă în plenul legislativului va avea loc la jumătatea lui martie la Strasbourg.

Actul nu este însă unul cu caracter obligatoriu pentru cei 27 de şefi de state şi guverne din Consiliul European, cărora le revine decizia finală.

Autori: Jannis Papadimitriou/Ovidiu Suciu
Redactor: Robert Schwartz