La intersecția dintre Politică și Justiție, grupurile de interese lucrează mai intens ca niciodată pentru a-i susține pe cei care pot da comenzi și pe cei care au suficient tupeu, putere și influență de a le pune în practică fără prea multe fandoseli. Cele două mari grupuri care dictează ce urmează se întâlnesc de mai multă vreme undeva la mijloc.

Procuroarea Mihaela Iorga Moraru a clasat în primele zile ale anului o anchetă în care cercetase modul de repartizare al unui dosar de la Curtea de Apel București referitor la doctoratul lui Ciucă. Din informațiile obținute de curând de G4media s-ar putea deduce că procuroarea Mihaela Iorga Moraru a primit în schimbul acestui serviciu funcția de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA.

Ministra Justiției, Alina Gorghiu, vicepreședintă în PNL, a susținut-o pe această procuroare și după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ propunerea cu 5 voturi împotrivă și doar 1 pentru iar președintele Klaus Iohannis i-a semnat decretul de numire în funcție. Totul pentru salvarea generalului Ciucă de la plagiat. Spălarea liderului PNL nu e doar o sarcină de partid, ci și o modalitate de a-l pregăti pe Ciucă pentru prezidențiale, fiindcă pe el și l-ar dori Iohannis la Cotroceni. 

Președintele are o gândire preventivă. Așa că a făcut totul pentru a  avea în fruntea parchetelor peroane care să-i fie recunoscătoare și care să facă în continuare servicii pentru situațiile de urgență din partid și nu numai. Altminteri, de ce ministrul liberal al Justiției Cătălin Predoiu a insistat acum un an să-l împingă în fotoliul din vârful DNA pe Marius Voineag, care nu trecuse de evaluarea Comisiei ministeriale.

Apoi, pentru a explica de ce l-a lăsat să meargă mai departe, în ciuda prezentării sale lamentabile în fața Comisiei de selecție, Predoiu a insistat că că n-ar trebui absolutizate criteriile specialiștilor. Fiindcă totul era cusut cu ață albă, spotmedia.ro a demonstrat cu documente că exista o legătura între procurorul Voineag propus de fostul ministru Predoiu la șefia DNA și blocarea analizei plagiatului lui Nicolae Ciucă. 

Odată ajuns atât de sus, pe Marius Voineag nu îndrăznește să-l mai deranjeze nimeni cu detalii despre veniturile lui, despre relațiile cu Bogdan Licu de la CCR sau cu ascensiunea prea rapidă pentru puterile lui. Acum o săptămână însă, deputatul USR Emanuel Ungureanu a depus la Agenția Națională de Integritate (ANI) o sesizare care îl vizează pe Voineag, pe care îl acuză că ar fi clasat un dosar de corupție în care erau implicați doi generali SRI suspectați că ar fi semnat în fals niște achiziții făcute în pandemie și care nu au intrat în patrimoniul Serviciului Român de Informații. Deputatul USR are propriile suspiciuni legate de averea procurorului șef anticorupție: „Pe lângă faptul că domnul Voineag poartă ceasuri la fel de scumpe ca Rareș Bogdan, este bizară activitatea domnului Voineag, de când a fost pus de Iohannis la șefia DNA. Domnul Voineag pare să acopere niște generali SRI, niște pești mari. Suspiciunea mea e că la acea petrecere de botez de 100.000 de euro e posibil să fi fost pe listă și niște generali SRI”. Toate acestea sunt subiecte vechi în presă, dar Marius Voineag pare liniștit, fără să aibă răspunsuri la întrebările simple care-l privesc: în interviul pe care i l-a luat Dan Tăpălagă, procurorul șef anticorupție nu a știut cum să explice logic revocarea bruscă a procurorului Liviu Alexandru Lascu din fruntea Direcției Militare a DNA în vreme ce acesta investiga un dosar cu ofițeri superiori SRI, așa că a spus o serie de neadevăruri listate de Ioana Ene Dogioiu pe Spotmedia.ro.

După ce șeful DNA l-a revocat pe procurorul militar Lascu în timp ce se ocupa de un dosar cu personaje importante de la SRI, Inspecția Judiciară l-a trimis în judecată pentru delict de opinie, fiindcă a postat pe Facebook articole din presă despre procurorul șef anticorupție Marius Voineag și despre Klaus Iohannis. Inspecția Judiciară nu se ocupă de integritatea magistraților, ci pare să facă în continuare jocuri de putere cu intenția să decredibilizeze procurori sau judecători incomozi, să-i oblige să plece din sistem. Anul trecut, de pildă, cinci judecători au reușit să câștige procese împotriva Inspecției Judiciare, după ce au fost acuzați că făceau politică pe un forum intern. A fost nevoie însă de doi ani de procese, timp în care magistrații au fost suspendați.

În ultimele două săptămâni, experții Comisiei Europene au discutat intens cu oameni din sistem și din afara lui despre cum funcționează justiția autohtonă pentru a pregăti Raportul privind statul de drept. Sunt multe exemple ale imixtiunii politicului în justiție, care au ieșit la iveală și sunt greu de motivat. De pildă, Direcția Națională Anticorupție Timișoara a închis dosarul în care senatorul PSD, Ion Mocioalcă, mare baron de Caraș Severin, era acuzat de trafic de influență, cu patru zile înainte de numirea acestuia ca numărul 2 la Curtea de Conturi.

Justiția lucrează în favoarea politicienilor și a instituțiilor de forță și primește în schimb privilegii, funcții, putere. Dosarele istorice sunt martore triste ale acestei tradiții îndelungate.