1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Percheziții și rețineri în dosarul cumpărării deputaților

2 februarie 2022

Patru ex-deputați moldoveni, suspectați că ar fi făcut parte din „tranzacția cu deputați” în 2015, au fost reținuți.

Bani ascunși într-un buzunar
Imagine: B. Leitner/McPHOTO/imago images

Actualizare:

Procurorii l-au reținut miercuri seară și pe ex-deputatul comunist (fost deputat PD, acum fruntaș al Partidului Șor) în același dosar privind cumpărarea deputaților. La fel ca ceilalți patru ex-deputați reținuți dimineață, el este acuzat de îmbogățire ilicită. La sfârșitul anului trecut, acesta a fost pus sub învinuire pentru corupere activă și într-un alt dosar. Potrivit Procuraturii Anticorupție, Sârbu ar fi încercat, în 2015, când făcea parte din PD, să ofere unui deputat din altă fracțiune până la 200.000 de euro pentru ca acesta să treacă la PD. Sârbu nega atunci acuzațiile.

Procurorii anticorupție și mascații Serviciului de Informații și Securitate au descins miercuri dimineață acasă la 13 ex-deputați, care l-au deservit pe oligarhul Vladimir Plahotniuc în perioada statului capturat (2016-2019).

Aceștia sunt acuzați de îmbogățire ilicită, ca urmare a unei tranzacții cu deputați, care ar fi avut loc în 2015. În decembrie 2015, un grup de 14 deputați comuniști au părăsit fracțiunea și partidul condus de Vladimir Voronin, iar ulterior au fost absorbiți de Partidul Democrat (condus de Plahotniuc), ajutându-l pe Plahotniuc să-și subordoneze o majoritate parlamentară prin care, treptat, a capturat majoritatea instituțiilor statului. După prăbușirea politică a PD și fuga lui Plahotniuc din Moldova, unii dintre cei 14 ex-comuniști s-au refugiat din PDM în partidul „Șor”. Alții au rămas în PDM.

Patru din cei 13 au fost deja reținuți. Este vorba de Vladimir Vitiuc, Artur Reșetnicov (care a fost și director SIS), Violeta Ivanov și Anatolie Zagorodnîi.

Voronin în 2020: Cei 14 deputați au costat 5 milioane de euro

Un comunicat al Procuraturii precizează că „perchezițiile au loc în cadrul investigării faptelor de îmbogățire ilicită a ex-deputaților, fiind vizate 47 de bunuri imobile și 13 autoturisme”. Investigațiile preliminare au arătat că cheltuielile ex-deputaților cercetați depășesc veniturile legale ale acestora cu sume ce variază între 350.000 de lei moldovenești și 4,6 milioane de lei. Procurorii mai precizează că aceste cazuri de îmbogățire ilicită sunt investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupție pe faptul coruperii unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova pentru părăsirea fracțiunii parlamentare din care făceau parte. Despre existența unui dosar vizând cumpărarea deputaților a vorbit încă în 2019 șeful de atunci al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, într-un interviu pentru DW.

Cauza penală a fost pornită în baza unui denunț semnat de unul dintre ex-deputații comuniști care a refuzat mita propusă în schimbul părăsirii PCRM. Este vorba de deputatul Elena Bodnarenco. În martie 2016, în urma dezvăluirilor făcute la un post de televiziune, ea a fost audiată de către ofițerii Centrului Național Anticorupție, dar ancheta a zăcut mulți ani pe linie moartă din cauza combinațiilor politice de la vârfuri. Bodnarenco spunea atunci că toți deputații PCRM, în afară de Vladimir Voronin, ar fi primit oferte de a părăsi fracțiunea. Iar în februarie 2020, liderul comuniștilor Vladimir Voronin a declarat că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM, iar ulterior au aderat la PDM, ar fi primit în schimb 5 milioane de euro. El a mai precizat atunci că cel mai bine au fost răsplătite „grupele de organizatori” care i-au ademenit.

Reacția ministrului Justiției

În legătură cu perchezițiile și reținerea unor ex-deputați, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a menționat miercuri că „ceea ce s-a întâmplat în perioada 2015-2019 în Republica Moldova nu este o simplă migrare de deputați, ci o cumpărare de deputați la cote inimaginabile. La fel cum se cumpără obiectele la piață. Dar nici asta nu este cel mai grav. Cel mai grav este că, prin astfel de perversiuni, se atentează la esența democrației. (...) Nu poți să scuipi pur și simplu în votul oamenilor și să-ți iei toată puterea de stat pentru că ai bani și pentru că procurorii închid ochii și/sau contribuie la asta”, a comentat ministrul Litvinenco.