Ediţia on-line a cotidianului berlinez Die Welt publică un reportaj referitor la ecourile româneşti ale declaraţiilor critice rostite de Rüttgers cu privire la moralul muncii lucrătorilor de la fabrica Nokia din Jucu. Derapajul retoric al lui Rüttgers a provocat controverse dintre cele mai intense în Germania, fiind respins, potrivit reportajului, de către români, fără însă ca în mass-media românească să se înregistreze o revoltă de proporţii.

Articolul reia „reacţia ponderată, dar clară a preşedintelui Băsescu”, care, ca şef al statului, s-a văzut nevoit „să respingă şi să califice drept incorecte declaraţiile cu pricina, făcute în context electoral într-o ţară prietenă”. Chestiunea, relevă agenţiile de presă, se va regăsi şi pe agenda întrunirii de marţi a Parlamentului regional din Düsseldorf.

Crescândul pericol islamist cu tot ce implică tentativele înlăturării acestei primejdii continuă să reprezinte subiectul dominant al editorialelor occidentale. Într-un mod fără precedent, ziarele germane s-au distanţat de obişnuita lor „corectitudine politică” spre a elogia energica intervenţie parlamentară a cancelarului Merkel în apărarea angajamentului militar din Afganistan al unităţilor din Bundeswehr.

Masiv criticaţi nu în ultimul rând în ţările NATO partenere din cauza victimelor civile provocate de un recent raid de bombardament, militarii germani s-au văzut apăraţi în Parlament nu doar de cancelar şi coaliţia sa, ci şi, cu excepţia postcomuniştilor, de reprezentanţii tuturor partidelor din opoziţie.

Atitudinea clasei politice s-a văzut la rândul ei salutată la unison de comentatori. Laude speciale a cules Merkel pentru fermitatea ieşită din comun cu care a respins grăbitele condamnări ale operaţiunii militare de lângă Kundus tocmai de către partenerii din Alianţa Nord-Atlantică.

Die Welt semnalează, în context, că, din pricina dependenţei Republicii Federale de partenerii ei occidentali, nici un cancelar postbelic nu s-a disociat vreodată public, într-un mod atât de tăios precum Merkel, de critici articulate la adresa Germaniei de către aliaţii ei europeni. Potrivit cotidianului conservator german, Merkel „a făcut bine să pună capăt acestei tradiţii” caduce, iniţiate într-o epocă în care Germania nu era încă pe deplin suverană.

Frankfurter Allgemeine Zeitung afirmă că dezamăgirea generată în rândul americanilor de reculurile din Afganistan poate suscita, ce-i drept, înţelegere, dar că este absurd să ţintuieşti la stâlpul infamiei pe un aliat pe care-l doreşti mai combativ, tocmai pentru o operaţiune militară combatantă.

Cotidianul de dreapta german deplânge dezbinarea aliaţilor occidentali, considerând că zâzania dă apă la moara teroriştilor islamişti ai lui Bin Laden. Pe cât de mult se vede elogiat cancelarul, pe atât de dur îl critică ziarele pe ministrul german al apărării, Jung, despre care Frankfurter Rundschau, de pildă, afirmă că e clar suprasolicitat şi prea puţin în stare să facă faţă unei situaţii ce reclamă rapida elucidare a celor petrecute în Afganistan.

Alţi analişti scot în evidenţă contextul electoral al chestiunii. În vreme ce o serie de observatori, de pildă de la Westdeutsche Zeitung, critică masiv stânga şi consideră că subiectul afgan ar trebui menţinut în afara disputelor prilejuite de campania electorală, alţi comentatori exprimă opinia contrară.

Flensburger Tageblatt bunăoară evidenţiază că revendicarea scoaterii din dezbateri a temei afgane nu reflectă decât desconsiderarea unui electorat chemat să ia decizii tocmai în chestiunile cele mai serioase confruntând naţiunea.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Cristian Ştefănescu