Premierul Marcel Ciolacu e sigur că dinspre Rusia nu vine niciun pericol. Mărturisește că înțelege necesitatea stagiului militar voluntar cerut de MApN, dar că lucrurile nu trebuie forțate „în contextul unui război la frontieră”, fiindcă „nu vine niciun război”.

În mod surprinzător, în aceeași zi în care premierul român vorbea agasat de lipsa pericolelor dinspre Est și de exagerarea pe care ar fi făcut-o șeful Armatei atunci când a insistat că românii trebuie să fie pregătiți de război, ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin a susținut, folosind alte cuvinte, teza lui Marcel Ciolacu:„Rusia nu reprezintă nicio ameninţare la adresa României. Dar de îndată ce România invită şi mai multe trupe, se declară îngrijorată de serviciul militar, atunci sigur că nişte consecinţe trebuie prevăzute. Vorbim în mod deschis despre ele, dar în niciun caz nu căutam război”.

Diplomatul rus s-a plâns și de „inadmisibila asistență militară” pe care România o acordă Ucrainei, avertizând Bucureștiul că folosirea avioanelor americane de luptă aflate pe teritoriul României în operațiuni ucrainene „va fi considerată de Rusia drept o implicare directă în conflictul ucrainean”.

Într-o formulă destul de interesantă, ambasadorul Kuzmin a vorbit și despre „vânătoarea de vrăjitoare la adresa agenților Kremlinului” care se face prin „presa mainstream şi social media”, arătând în acest fel nervozitatea Moscovei față de scoaterea la iveală a celor care fac servicii Rusiei pe bani. Cei mai mulți astfel de agenți primesc direct sau indirect subsidii.

Mai există și entuziaștii pro-ruși, idioții utili și cei care se lasă manipulați de propaganda în creștere a Rusiei. Ar putea face parte premierul din vreuna din aceste categorii? De unde-i vine zelul de a explica mai multe zile consecutiv că România n-are motive să se teamă de Rusia? Și cum poate un șef de guvern responsabil, aflat în fruntea unei țări care are la graniță războiul ruso-ucrainean, să găsească argumente pentru aserțiunile lui?

Uită Marcel Ciolacu dronele rusești căzute în interiorul granițelor României? Uită aglomerația din porturile dunărene pe unde s-a făcut culoar de sprijin pentru fermierii din Ucraina? Oare primul ministru nu are timp să citească rapoartele zilnice ale serviciilor secrete și ale armatei? Și nu primește o revistă a presei străine?

Acum o săptămână, un document oficial german ajuns în presă descria un lanț de evenimente care ar putea duce la un război al Rusiei cu Europa. Ministrul Apărării din Polonia a insistat că țara sa trebuie „să se pregătească urgent” din cauza amenințărilor care vin dinspre Rusia iar înaintea lui înalți oficiali din Marea Britanie, Germania, Suedia  și Olanda au avertizat că țările lor și UE trebuie să fie gata oricând pentru un conflict cu Rusia.

În paralel, Rusia, China și Iranul au planificat pentru săptămâna viitoare manevre navale comune, la care se adaugă planuri comune militare aprofundate, potrivit unor anunțuri făcute deja de ruși și iranieni.  

Nimic nu pare iminent, dar președintele Klaus Iohannis a trimis miercuri la Camera Deputaților și la Senat o scrisoare prin care Parlamentul este informat că forța de reacție a NATO poate intra oricând în România, poate staționa sau tranzita țara „în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, dacă va fi cazul, în 2024”. În text, președintele menționează „o serie de crize suprapuse”, care au avut loc în 2023, „instabilitatea” ca „principală trăsătură a noii dinamici de securitate”, dar și amplificarea „stării de conflictualitate la nivel regionalși global”, pe fondul „competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice in politica internaţională”.

Forța de reacție a NATO a fost activată pentru prima dată în februarie 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina și, tot începând cu 2022, președintele a avut grijă să ceară legislativului să ia act de războiul de la graniță, care poate produce perturbări și în România. De altfel, NATO exersează în aceste zile respingerea unui atac al Rusiei asupra României, în care e folosită muniție de război, dar și sistemele sofisticate de apărare cumpărate de curând de la americani. Simularea verifică felul în care militarii din mai multe state pot lucra împreună pentru respingerea inamicului și capacitatea lor de a se comporta în cazul în care scenariul devine realitate. 

Premierului român Marcel Ciolacu i se par însă exagerate toate aceste mișcări, plus declarațiile șefului Statului Major General, Vlad Gheorghiță, care a vorbit despre felul în care politicul a neglijat nu doar înzestrarea de bază a Armatei, ci și aducerea cadrului legislativ la zi, în așa fel încât țara să poată riposta în timpul util într-o situație neprevăzută. 

Se înțelege că există un soi de schizofrenie care durează în România de mai bine de 30 de ani între liderii care împing țara spre Vest și cei care o țin pe loc, preferând glisările spre Est.