1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Persoanele LGBT - cum încalcă autoritățile Constituția

14 decembrie 2023

Declarația ONU privind libertatea și egalitatea în drepturi a tuturor oamenilor e un bun prilej de a reveni asupra unui subiect mereu de actualitate: încălcarea drepturilor persoanelor aparținând comunității LGBT.

Imagine: Thomas Samson/AFP/Getty Images

Națiunile Unite au sărbătorit duminică 75 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului. Articolul 1 al documentului stipulează că „toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și drepturi și, înzestrate cu rațiune și conștiință, trebuie să se manifeste fratern una față de cealaltă“. Realitatea ne arată însă că nu numai în România, ci și în alte țări europene sau de pe alte continente minoritățile etnice, religioase, sexuale nu sunt nici pe departe egale în drepturi cu majoritatea.

Declarația Națiunilor Unite privind libertatea și egalitatea în drepturi a tuturor oamenilor e un bun prilej de a reveni asupra unui subiect mereu de actualitate: încălcarea drepturilor persoanelor aparținând comunității LGBT.

Emigrat din Transilvania, acceptat în Spania

05:08

This browser does not support the video element.

Președintele PNL Nicolae Ciucă a declarat luni că „Partidul Național Liberal va susține în continuare familia, familia tradițională, credința în Dumnezeu și patriotismul“, referindu-se la decizia CEDO privind recunoașterea și protecția legală a cuplurilor formate din persoane de același sex. Cu puțin timp în urmă, premierul Marcel Ciolacu a declarat la Europa FM că societatea românească nu este pregătită pentru punerea în practică a deciziei CEDO.

Constituția nu e respectată cu bună știință

Comunitatea LGBT din România este supusă în continuare discriminării de către autoritățile statului, de instituțiile publice și de marea parte a societății, cuplurile de același sex fiind cel mult „tolerate“, iar nu integrate în societate, deși își îndeplinesc toate îndatoririle către stat. În cazul unei familii gay, unul dintre soți nu poate moșteni bunurile obținute împreună de-a lungul vieții și nu poate beneficia de asigurarea de sănătate a partenerului, dacă nu are o sursă de venit.

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din mai anul acesta în procesul Buhuceanu-Ciobotaru vs statul român obligă Guvernul și Parlamentul de la București să adopte până în martie 2024 măsuri urgente care să asigure aceleași drepturi pentru toate familiile. Decizia CEDO consideră că România a încălcat Art. 8 din Convenție în ceea ce privește „respectarea vieții private și de familie“.  

Este de precizat că la Art. 26 (1) din Constituție scrie negru pe alb: „Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată“. Aproape cuvânt cu cuvânt, sensul fiind pe deplin același. Concluzia este că de peste 20 de ani autoritățile încalcă sistematic una dintre cele mai importante prevederi ale Constituției, anume respectarea și ocrotirea familiei.

Referendumul din 2018 privind redefinirea familiei în Constituție ca fiind „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie“ a fost un eșec lamentabil, prezența la vot fiind doar de 20,41%, în condițiile în care prezența la urne a votanților înscriși pe listele electorale trebuie să fie de minimum 30% conform legii referendumului.

Legea fundamentală nu interzice ca familiile homosexuale să adopte copii

Iarăși ne întoarcem la Constituție, care la Art. 48(1) stipulează: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor“. Legea fundamentală nu numai că nu interzice căsătoria între persoane de același sex, dar lasă libertatea cuplurilor aparținând comunității LGBT de a adopta copii. E un truism că dacă un lucru nu este interzis, atunci acel lucru e liber să se manifeste.

Doar 12% dintre români sunt favorabili acordării drepturilor persoanelor LGBT, iar 62% consideră că „trebuie întărit prin lege rolul familiei tradiționale“ (sondaj AVANGARDE 2022). Întrebarea care se pune este ce face o familie care are un copil heterosexual și unul homosexual? Cum se comportă părinții cu cei doi, fiind adepții familiei tradiționale? Sunt numeroase cazuri în care părinții care află că unul dintre copii e gay îl alungă de acasă. Dar ce fac părinții care nu recurg la un asemenea gest inuman?

Cazul primăriței din Câmpulung-Muscel, Elena Lasconi, care a declarat la Prima TV că a votat „Da“ la referendumul pentru familie din 2018 e relevant pentru dubla măsură în care se complac unii dintre părinți. Lasconi este, în credința ei, adepta familiei tradiționale. Dar asta nu exclude că își iubește fiica, membră a comunității LGBT, care a scris pe Instagram că e „dezgustată și dezamăgită“ de mama ei pe care o consideră o „homofobă“.

Cum ne împăcăm cu astfel de situații, care nu sunt prezente doar la noi? Pe de altă parte, cum scăpăm de instituția „toleranței“ față de persoanele LGBT? Până când mentalitatea nu va mai fi guvernată de spiritul lui sau/sau, ci de acela al lui și/și, nu vom avea discernământul de a ne asuma că toți suntem la fel. Explicit, până când nu vom lua aminte că Art. 48(1) din Constituție care prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți“ se referă atât la heterosexuali cât și la homosexuali, rămânem captivi unei capcane care nu acceptă diversitatea.

George Arun Din 1990 până în prezent a lucrat în presa scrisă și audio. Din 1999 este colaborator DW.