Cancelarul german Olaf Scholz se va alătura, săptămâna viitoare, conferinței premierilor de land. Întâlnirea este consacrată între altele migrației. Scholz, care anunță că va lua parte la consultări preț de două ore, va discuta cu oficialii landurilor federale despre impactul rezoluțiilor din 6 noiembrie 2023.

La începutul lunii noiembrie, guvernul federal și landurile federale au convenit asupra unei abordări comune și a unui pachet de măsuri pentru a reduce numărul de migranți ilegali. Opoziția conservatoare a criticat măsurile, despre care afirmă că sunt insuficiente. De pildă, introducerea unui card electronic de plată a ajutorului bănesc pentru solicitanții de azil, nu au fost încă finalizată. Deși toate landurile federale vor să introducă acest sistem, unele regiuni așteaptă o reglementare federală care să garanteze acest lucru. Verzii resping inițiativa. 

În răstimp, Agenția UE pentru Azil anunță că anul trecut solicitanții de azil în UE au venit preponderent din Siria și din Afganistan. În plus, odată cu începerea noului război din Gaza, un număr crescând de palestinieni au dorit să ajungă în Europa. Germania a rămas de departe cea mai importantă țară de destinație. Aici au fost înregistrate 334.000 de cereri noi între ianuarie și decembrie 2023, potrivit raportului anual publicat de agenție miercuri la Valletta. 

În anul precedent, numărul total de cereri s-a menținut puțin sub pragul de un milion (996.000) - semnificativ mai puține decât în 2015 (1,4 milioane) și 2016 (1,3 milioane). Această statistică nu include însă cele peste 4,4 milioane de persoane din Ucraina care au căutat refugiu în UE ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei și cărora li s-a acordat protecție temporară.

Cifrele pentru Germania sunt ușor diferite de cele prezentate de autoritățile federale, care au raportat circa 329.000 de cereri pentru întregul an. Republica Federală a reprezentat aproape o treime din totalul cererilor, adică la fel de multe ca în următoarele două țări la un loc - Franța (167.000) și Spania (162.000). Marea Britanie, care nu mai face parte din UE, nu își va publica cifrele până la sfârșitul săptămânii. Pe cap de locuitor, Cipru a primit cele mai multe cereri, respectiv una la fiecare 78 de locuitori. În Germania s-a înregistrat o cerere la fiecare 252 de locuitori. 

Siria, unde războiul civil face ravagii de mai bine de zece ani, s-a aflat în fruntea listei țărilor de origine (181.000). Creșterea față de anul precedent este semnificativă, fiind primite cu 38% mai multe cereri. În schimb a scăzut numărul de cereri din partea persoanelor din Afganistan (114.000), unde talibanii islamiști radicali au revenit la putere. Pe parcursul anului au fost înregistrate și 11.600 de cereri din partea palestinienilor, cu două treimi mai multe decât în anul precedent.

De remarcat și că, în comparație cu anii precedenți, statele UE au aprobat un număr semnificativ mai mare de cereri de azil. Așa-numita rată de recunoaștere a fost de 43% - cea mai mare din ultimii șapte ani. 

Migrația a fost una dintre sursele majore de controverse în politica europeană în ultimele decenii. În decembrie, UE a decis o reformă profundă a sistemului său comun de azil, cu înăspriri considerabile ale regulilor pentru imigranții ilegali. Una dintre măsuri prevede proceduri accelerate la frontierele externe ale UE pentru persoanele care au puține șanse de a le fi recunoscut statutul de refugiat. 

vd/maw/ag