Penultimul raport anual publicat de SIPRI se concentra pe războiul din Irak şi urmările sale. Regiunea continuă să rămână în atenţia suedezilor şi în raportul pe anul 2004, prezentat marţi la Stockholm, dar tendinţa de a pune pe seama Statelor Unite ale Americii majoritatea conflictelor armate a fost redusă, afirmă Alyson Bailes, preşedinte grupului de studiu din cadru SIPRI:

„Statele Unite ale Americii şi-au modificat parţial politica externă şi de securitate după realegerea lui George W. Bush. De exemplu, se încearcă acum reluarea parteneriatelor mai vechi şi introducerea lor în instituţii internaţionale. Multe din problemele actuale nu au legătură cu politica preşedintelui Bush, cum ar fi criză de încredere din Europa sau aspectele privind siguranţa. Ar fi artificial, dacă am învinui Statele Unite de turbulenţele din Europa de Est. Acestea sunt – obiectiv şi subiectiv – marile provocări ale Moscovei. Per total, la nivel mondial, există o mai bună înţelegere faţă de dinamica şi legăturile dintre conflicte” este de părere Bailes.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru ameninţările care afectează umanitatea. Nu doar războaiele şi terorismul sunt cuprinse aici, ci şi catastraofele naturale, precum seceta din Sudan sau valurile gigant din Asia. Una din puţinele veşti bune, prezentate de raport, este faptul că ajutoarele acordate de persoanele fizice s-au dovedit a fi extrem de importante. Şi companiile private au un rol important în capitolele încredere, siguranţă şi dezvoltare, în funcţie de gradul de responsabilitate manifestat.

Aşa cum obişnuiesc rapoartele SIPRI, politica Statelor Unite ale Americii, a fost şi de acestă dată, chiar dacă ceva mai timid, criticată. Fixarea pe măsurile anti-teroriste a venit în detrimentul altor conflicte importante, iar încercarea Washingtonului de a prezenta democraţia şi siguranţa ca un tot unitar, trebuie percepută cu rezerve.

În afara datelor referitoare la producătorii şi comercianţii de armament, raportul SIPRI pe anul 2004 conţine date seci şi deprimante. Pentru prima oară de la sfârşitul războiului rece, sumele alocate armamentului au depăşit, la nivel mondial, 1 bilion de dolari, adică 1.000 de miliarde de dolari, din care 47 de procente revin Statelor Unite ale Americii. Cei mai mari producători de armament au vândut în 2004 cu 25 la sută mai mult armanent comparativ cu anul anterior.

Când este vorba însă despre instaurarea şi menţinerea păcii, cele mai eficiente mijloace sunt proiectele multilaterale, este convins cercetătorul de la institutul suedez, Marrack Goulding:

„Eşecul înregistrat în Irak, în procesul de descoperire a armelor de distrugere în masă, comportamentul nedemn al unor soldaţi americani şi britanici în Irak, şi nu în ultimul rând susţinerea torturilor – toate au un efect singular, acela că din ce în ce mai multe persoane regretă că nu au acceptat soluţia propusă de Naţiunile Unite. Ceea ce ne face să sperăm că reformarea şi eficientizarea Naţiunilor Unite, ar putea reînvia mitul renaşterii păsării Pheonix din propria cenuşă”, a arătat cercetătorul suedez.

Soluţia este acum în mâna celor care vor reforma Organizaţia Naţiunilor Unite, astfel încât aceasta să poată funcţiona la capacitate maximă în viitorul apropiat.