O zi toridă de vară cu cer albastru şi soare arzător, terase arhipline, frânturi de conversaţie, râs şi voie bună, faţadele încântătoarelor case sibiene cu "ochii" lor plini de mister din acoperişurile istorice, purtând mărturia trecutului. Un trecut pe care etnicii germani l-au marcat. Mulţi îmbrăcaţi în costume populare, tipice regiunii din care provin, saşii au venit în număr impresionant şi la cea de-a doua mare întâlnire internaţională (Großes Sachsentreffen) pe care o găzduieşte Sibiul, vechiul şi fermecătorul Hermannstadt.

Nu doar din Germania, Austria, din întreg spaţiul de limbă germană sau Europa, ci şi de departe, din Canada sau din Statele Unite au sosit saşii transilvăneni. Cei care cu decenii în urmă, în perioada comunistă, au părăsit România, dar şi copiii sau nepoţii lor. În multe regiuni, unde saşii şi-au clădit o nouă existeţă, aceştia îşi continuă obiceiurile şi astăzi, organizează serbări, formează asociaţii de dans şi muzică populară, se întâlnesc să vorbească, să cânte, să danseze, să pregătească prăjituri şi alte preparate după reţete vechi tradiţionale.

Nu mai puţin de 20.000 de saşi s-au reîntâlnit cu prieteni, rude, foşti vecini sau colegi, în weekendul 2-4 august la Sibiu. Cu mic cu mare şi-au prezentat portul specific zonei din care se trag, tot astfel şi dansurile şi cântecele locului.

Pe scena din Piaţa Mare a cetăţii transilvane s-a depănat istorie, s-au făcut declaraţii oficiale, s-au împărtăşit experienţe, s-au transmis emoţii.

Faţete ale istoriei celor reveniţi, chiar dacă doar pentru scurt timp, în vechea patrie ("alte Heimat") au fost abordate nu doar în discuţii şi întâlniri, în expoziţii sau prezentări de carte, ci şi pe scenele de teatru - de pildă în spectacolul "Povestea unui meşteşugar sas în Transilvania" de Sarah Brown, de la Secţia Germană a Teatrului "Radu Stanca", sau în "PROTESTANŢI expulzarea din patrie" de Thomas Perle, producţie a Griessner Stadl din Austria. Una dintre reprezentaţiile artiştilor austrieci pe textul foarte talentatului autor originar din Vişeul de Sus, a avut loc în Großau, comuna Cristian cunoscută şi datorită frumoasei sale biserici fortificate, locul în care numeroşi aşa-numiţi landlări s-au aşezat după alungarea lor din Austria pe timpul împărătesei Maria Tereza tocmai pentru că erau adepţi ai protestantismului. 

Nu au lipsit nici standurile cu suveniruri, costume populare săseşti, mâncare sau băuturi, punctul culminant al întâlnirii fiind mult aşteptatul concert al rock starului german, originar din Braşov, Peter Maffay. Deşi a mai fost în ultimii ani în România şi s-a implicat mult în proiecte sociale prin intermediul fundaţiei care-i poartă numele, Maffay a suţinut acum primul său concert în ţara de origine. Primul şi probabil şi ultimul. Ultimul, pentru că Maffay a venit la Sibiu la capătul turneului său de rămas bun. Pe 30 august mult îndrăgitul compozitor şi cântăreţ împlineşte 75 de ani. 

Großes Sachsentreffen, ediţia 2024, s-a încheiat duminică seara cu un concert electrizant care a umplut Piaţa Mare din Sibiu până la refuz de oameni care-i ştiau textele şi fredonau melodiile, cu telefoanele mobile ridicate deasupra capului pentru a surprinde acel moment unic. Iar Peter Maffay - într-o formă excelentă - însoţit de muzicieni remarcabili, a interpretat în forţă piesele sale de mare succes. Între cântece s-a adresat celor prezenţi, a vorbit despre însemnătatea locului în care se desfăşoară concertul, despre rădăcini, despre trecut dar şi viitor, despre rolul etnicilor germani de "făuritori de punţi între culturi", despre nevoia de pace şi libertate.

„Am sperat că nu va mai fi nevoie să cântăm acest cântec, pentru că situația se va fi schimbat. Dar astăzi cântecul nu și-a pierdut din păcate actualitatea”, a spus Peter Maffay înaintea interpretării piesei anti-război “Eiszeit”, datând de la începutul anilor 1980.

Cotidianul münchenez Süddeutsche Zeitung consacra recent un amplu articol acestui artist foarte apreciat în Germania şi întâlnirii saşilor de la Sibiu. Aici, Peter Maffay e binevenit, observă autoarea articolului, Cathrin Kahlweit, aşa cum germanii în general sunt bineveniţi în România. "Nu vin cu pretenţii teritoriale, ci cu investiţii şi bani. Şi imagine." Deşi saşii au părăsit România în marea lor majoritate, ei "sunt încă populari", explică Astrid Fodor, primăriţa Sibiului citată de SZ, care mai scrie: "În Sibiu",  etnicii germani nu întrunesc mai mult de 1,5 procente din totalul populaţiei. Cu toate acestea nu doar primarul aparţine minorităţii germane, ci şi majoritatea din cosiliul local este formată tot din membrii acestei comunităţi. Ca să nu mai vorbim de preşedintele Iohannis, care e şi el sas, tot din Sibiu.

Süddeutsche Zeitung mai vorbeşte în acest articol de istoria de peste 800 de ani a saşilor transilvăneni, de exodul acestora din România, de vânzarea lor de către regimul ceauşist statului federal german, de experienţele şi traumele strămutării, şi, anterior, de cele ale deportării în Siberia sau ale persecutărilor din partea Securităţii.

Revenind la Peter Maffay, cotidanul münchenez mai scrie că la întâlnirea saşilor de la Sibiu, cântăreţul german a fost un invitat de onoare. Concertul său a fost "un cadou oferit saşilor. Dar, poate, într-o oarecare măsură, şi un cadou pe care şi l-a făcut şi lui".