Rusia atacă de trei luni încoace în fiecare noapte infrastructurile energetice ucrainene, în vreme ce porturile dunărene au devenit ținte încă din 2023, când rutele pentru exportul cerealelor și importul de energie au devenit nesigure pe Marea Neagră. Nava cisternă care transporta GPL (gaz petrolier lichefiat) se află sub pavilion turcesc și cu un echipaj format din cetățeni turci, dar potrivit unor surse citate de Antena 3, această navă ar aparține unei companii partenere cu Lukoil. Deși petrolierul aparține unei companii turcești și a fost lovit de o dronă rusească, totuși Ankara nu a spus încă nimic despre această situație.

România a retras din zonă inclusiv echipamente militare

Vasul cu GPL aflat în portul Izmail, deci pe Brațul Chilia poate exploda în cazul în care cisterna cedează. O eventuală explozie ar fi echivalentă cu un cutremur de 5 grade pe scara Richter potrivit calculelor care arată că 4000 de tone de GPL pot elibera o cantitate imensă de energie echivalentă cu 40.000 de tone de explozibil de tip trinitrotoluen (TNT), conform specialiștilor consultați de Știrile ProTV. Deocamdată, nici ucrainenii, nici românii nu au găsit altă soluție, în afara evacuării oamenilor pe un cerc cu raza de 5 kilometri, suprafața care se presupune că ar fi afectată de o eventuală explozie. România a retras din această zonă inclusiv echipamente militare, potrivit Ministerului Apărării, care a precizat că ar fi vorba despre „anumite sisteme militare de supraveghere, instalate pentru monitorizarea situației din proximitatea frontierei”.

România poate înțelege din acest incident că Rusia și-a schimbat strategia de avans pe teritoriul Ucrainei, dar și la granițele acesteia, în special cu Polonia și România, cele mari state NATO din vecinătatea războiului. Atacul asupra petrolierului la Izmail a fost aproape simultan cu explozia de pe calea ferată poloneză care făcea legătura cu Ucraina (Varșovia-Lublin) și care era folosită pentru transportarea echipamentelor militare și armelor. Premierul polonez, Donald Tusk a confirmat că explozia a fost rezultatul unui act de sabotaj.

Rusia folosește tactica fricii

În ce privește România, intimidarea prin atacuri cu drone la Gurile Dunării, o regiune mereu vulnerabilă în istoria țării, pare să fie cea mai ușoară metodă pentru ruși. În plus, distrugerea petrolierelor sau a navelor care transportă armament ar putea induce și mai multă groază în locuitorii de pe ambele maluri ale Dunării. Rusia folosește tactica fricii pentru a-i face pe oameni să treacă de partea pacifiștilor, a celor care își doresc încheierea războiului cu orice preț, fiindcă s-au săturată să audă alertele telefonice și zgomotele făcute de dronele care explodează deja de aproape trei ani în jurul lor. Sondajele arată o oboseală generală față de războiul din Ucraina: aproape 75% dintre români spun că războiul din Ucraina afectează țara într-o măsură mare și foarte mare (INSCOP, septembrie 2025), aproape 50% dintre europeni declară că războiul e cea mai mare provocare pentru UE (Eurobarometru, noiembrie 2025), 75% dintre ucraineni vor să se termine războiul, dar numai în condițiile unor garanţii de securitate din partea UE şi a Statelor Unite (Rating Group din Ucraina, septembrie 2025), circa 80% dintre ruși se declară obosiți de operațiunea militară specială în desfășurare, potrivit publicației rusești „Vot Tak”, care citează un sondaj făcut la cererea Kremlinului și distribuit în circuit închis. Cu toate acestea, Rusia și-a intensificat atacurile în Ucraina și metodele de agresiune împotriva statelor limitrofe. Comisarul UE pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, a spus ieri că rușii învață mai repede decât europenii și că provocările cu drone rusești din Polonia, România și statele baltice arată că Europa încă nu se poate apăra eficient.