„Posibilul faliment al Greciei cutremură pieţele”, titrează azi Die Welt. Tema debordantelor datorii greceşti şi declaraţiile vicecancelarului şi ministrului german al economiei, Rösler, care a declarat că o „insolvabilitate controlată a statului elen nu mai trebuie să fie un tabu” domină copios în  presa din Republica Federală.

Ziarele occidentale mai abordează, între altele, situaţia din Orientul Mijlociu, radicalizarea tot mai periculoasă a premierului islamist al Turciei, Erdogan, precum şi accidentul petrecut la o centrală nucleară franceză.

Cotidianul berlinez Die Welt semnalează iritarea survenită între liderii celor trei partide care alcătuiesc coaliţia guvernamentală de centru-dreapta de la Berlin, după ce liderul liberalilor, vicecancelarul şi ministrul economiei Rösler ca şi omologul său creştin-social, Seehofer n-au mai exclus un posibil faliment grecesc, respectiv ieşirea statului elen din zona euro. Creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel nici nu vor să audă de asemenea declaraţii.

Cele ale lui Rösler, scrie Die Welt, „au amplificat nesiguranţa pieţelor, indicele bursier german, DAX alunecând vremelnic sub 5.000 de puncte”. Ziarul berlinez consideră că, deşi nu-i convin şefei guvernului german, „declaraţiile dure la adresa Greciei ar trebui urmate de fapte”, întrucât „e nevoie de reguli stricte pentru ca „uniunea monetară să nu degenereze şi să nu cadă pradă inflaţiei”.

Acelaşi ziar conservator publică o serie întreagă de articole care documentează îndoielile crescânde nutrite în Europa şi în afara ei, cu privire la scumpele strategii de salvare a monedei euro. Ziarul mai  livrează argumente pro şi contra unui faliment grecesc ca modalitate de aplanare a crizei.

Ziarul se teme că, „din vina guvernelor ei, Europa  a decăzut” într-un hal fără de hal, continentul devenind „o comunitate a datornicilor, care va fi dominată de acum încolo, timp de ani de zile, de lupta pentru cozonac dintre ţările donatoare şi cele receptoare. Poverile vor sugruma creşterea economică, apăsând pe umerii generaţiilor  viitoare. Cu cât se amână mai mult necesarul faliment controlat al Greciei, care va costa oricum bani mulţi, cu atât mai piperat va fi preţul insolvabilităţii”. 

La stânga spectrului politic comentariile liderului liberal şi ale colegului său creştin-social sunt condamnate fără drept de apel. Süddeutsche Zeitung, de pildă, e de părere că „eliminarea Greciei din zona euro ar fi un dezastru, dar nu doar pentru greci şi statul lor, ci şi pentru germani şi tot restul europenilor”.

La fel, ori în termeni similari se exprimă şi Frankfurter Rundschau sau Märkische Allgemeine. Ziarul din Potsdam relevă că lipseşte cu desăvârşire baza juridică pentru scoaterea unei ţări din zona euro şi consideră că pentru demnitari se impune prudenţa în declaraţii pentru a nu se îngreuna şi mai mult misiunea grecilor şi pentru nu se împovăra bursele şi moneda comună.

Rheinische Post respinge aceste argumente, cerând să nu se „subestimeze inteligenţa pieţelor” ori să se supraestimeze valoarea unor declaraţii politice.

Luxemburger Wort regretă că actuala criză a datoriilor a devenit „dalta care sparge unitatea ţărilor europene”, iar alţi comentatori se întreabă dacă asistăm la începutul sfârşitului şi deplâng lipsa de credibilitate a clasei politice.

 

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident