La Ministerul Apărării din capitala canadiană Ottawa au fost intonate imnurile Norvegiei și Germaniei. Garda de onoare a armatei canadiene s-a aliniat, din cauza ploii neîntrerupte, în foaierul ministerului.

Ministrul canadian al Apărării, David McGuinty, și-a primit cu fast militar omologii săi norvegian și german, Tore Sandvik și Boris Pistorius, în deschiderea unei prezentări de vânzări. Sandvik și Pistorius vor să-și convingă gazda să se alăture proiectului germano-norvegian de achiziții, deja în desfășurare din 2023, pentru submarine moderne, și să comande până la douăsprezece exemplare în următorii zece ani.

Acord cu Canada?

O înțelegere cu guvernul de la Ottawa ar da un impuls mare firmelor germane și norvegiene care construiesc submarinul. Având Canada ”la bord”, s-ar putea crește considerabil numărul unităților fabricate și s-ar putea ieftini producția lor, recunoaște ministrul canadian David McGuinty.

După imnuri și trecerea oarecum rigidă în revistă a gărzii de onoare, atmosfera a devenit mai relaxată. Cei trei miniștri au glumit pe covorul roșu, în fața drapelelor naționale. Gazda canadiană a promis o bună cooperare și pare a nu avea obiecții față de acord.

Construcția comună de submarine ar fi o întărire clară a cooperării nord-atlantice în domeniul marin, consideră delegația venită de la Berlin. Germania, Norvegia și Canada au înființat anul trecut în mod oficial un ”Parteneriat pentru securitate maritimă”.

Un nou Război Rece

Și Danemarca s-a alăturat în acest an. După sfârșitul Războiului Rece, nu s-a mai mizat pe submarine în Atlantic. Flota germană a fost redusă drastic.

De când Rusia este din nou percepută în Marea Baltică și în Atlanticul de Nord ca o amenințare puternică, flota de submarine crește din nou. Și nu doar ea. Pentru protecția infrastructurii critice, precum cablurile submarine sau parcurile eoliene, și pentru detectarea submarinelor rusești în Atlanticul de Nord, statele NATO din nord își intensifică angajamentul, a declarat ministrul federal al Apărării, Boris Pistorius.

”Ambițiile Rusiei nu se vor opri în estul Ucrainei sau la flancul estic. Rețelele civile și militare de comunicații prin Atlanticul de Nord sunt vitale pentru economiile noastre și pentru alianța noastră de apărare cu Canada și SUA”, consideră demnitarul german. ”Asta face cu atât mai important să protejăm aceste legături vitale împotriva potențialilor atacatori, în special Rusia și flota ei nordică”.

Detectarea submarinelor rusești din Islanda

Marina germană trebuie să fie prezentă cu mai multe nave în apele din preajma Cercului Polar. Avioane speciale de recunoaștere de tip P8 Poseidon, care pot detecta submarine la mari distanțe, urmează să fie folosite mai intens din Islanda.

O declarație de intenție în acest sens a fost semnată duminică, 19 octombrie 2025, de Boris Pistorius și de ministra de Externe a Islandei, Katrin Gunnarsdóttir, cu prilejul unei scurte vizite la Reykjavik.

În Islanda, marina americană operează marea bază Keflavik, de unde este supravegheat Atlanticul de Nord. Diferite țări aliate trimit acolo, prin rotație, avioane de recunoaștere. Statele Unite închiseseră de fapt baza în 2006, dar au redeschis-o în 2016 din cauza recrudescenței amenințării rusești.

Ministra Gunnarsdóttir a salutat prezența germană consolidată. Deoarece Islanda, deși este membră NATO, nu are propriile forțe armate, orice sprijin este binevenit. Islanda oferă în schimb ajutor logistic în porturile sale, cazare și terenuri de antrenament pentru soldații germani.

Nu doar armament, ci și pământuri rare

Pentru ministrul german Pistorius, în Canada contează și discuțiile despre extinderea parteneriatului strategic și economic. Acesta fusese consfințit abia în august, cu ocazia vizitei premierului canadian Mark Carney la Berlin și a întâlnirii acestuia cu Friedrich Merz, cancelarul federal.

Canada ar putea, de exemplu, să exporte mai mult gaz natural lichefiat către Europa. Germania dorește să contribuie, pe de altă parte, la explorarea și extracția prețioaselor pământuri rare canadiene. Metalele sunt necesare în special pentru tehnologie electronică de vârf și cipuri. Din partea canadiană s-a spus, la Ottawa, că există interesul unui plus de independență față de China și de Statele Unite.

Președintele american Donald Trump impusese taxe vamale ridicate pentru importurile din Canada. Până acum, Statele Unite erau, cu 75 la sută din volumul comercial, de departe cel mai mare cumpărător al mărfurilor și materiilor prime canadiene. Această situație începe să se schimbe, însă. Canada se va concentra mai mult pe Europa, au comunicat diplomați canadieni.

Supraîncărcarea Bundeswehr?

La întrebarea unui jurnalist dacă Bundeswehr, cu numeroasele sale angajamente în străinătate, între altele în Lituania, Marea Baltică, Canada și Islanda, nu s-ar dispersa prea mult, ministrul Apărării Boris Pistorius a răspuns, zâmbind: ”Aceasta este, din nou, o întrebare tipic germană”. Republica Federală este, în cele din urmă, cel mai mare stat NATO din Europa. ”Trebuie să purtăm o povară mai mare decât alții. Trebuie să arătăm asta”.

Pistorius a explicat că Bundeswehr nu poate fi peste tot, dar trebuie să stabilească priorități. ”Așa cum alte state NATO privesc mai degrabă spre sud, spre regiunea Mediteranei, Orientul Mijlociu sau Africa de Nord”, a spus ministrul, ”tot astfel, noi avem concentrarea noastră asupra Mării Baltice, regiunii baltice, flancului estic și țărilor nordice”.

Pistorius a dat asigurări că ”vom fi în măsură să facem toate acestea cu personalul pe care îl avem și cu cel pe care îl vom primi”.

Încă nu s-a decis nimic

Canada nu a decis deocamdată dacă va intra efectiv în afacerea submarinelor cu germanii și norvegienii, după discuțiile de la Ottawa. Premierul Mark Carney urmează să călătorească în câteva zile în Coreea de Sud.

La Seul îl așteaptă, potrivit unor cercuri guvernamentale canadiene, o altă amplă prezentare de vânzări. Și Coreea de Sud i-a făcut Canadei o ofertă pentru douăsprezece submarine noi.

”Parteneriatul nostru este activ, se dezvoltă și este decisiv atunci când e vorba de a face față provocărilor globale”, le-a transmis ministrul canadian al Apărării, David McGuinty, colegilor săi german și norvegian, la capătul unei lungi zi de negocieri. ”Tendință optimistă”, a fost concluzia scurtă a ministrului german Boris Pistorius.