Marea Britanie a introdus sancțiuni împotriva celor doi fugari moldoveni, anunțați în urmărire internațională, de Ziua Internațională Anticorupție. Gestul Marii Britanii vine la scurt timp după un discurs tranșant al președintelui Maia Sandu, rostit la Conferința Internațională Anticorupție de la Washington, în care a cerut țărilor lumii să nu mai adăpostească fugari care au jefuit Moldova, ci să inițieze propriile investigații dacă vor să ajute Moldova.

Vor urma și alți fugari

Astfel, Marea Britanie a anunțat că orice active deținute de Plahotniuc și Șor în Marea Britanie sau în oricare dintre teritoriile Marii Britanii precum Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi înghețate. Totodată, cetățenilor Marii Britanii li se interzice să efectueze tranzacții „cu oricare dintre persoanele sancționate cărora li se refuză intrarea în Marea Britanie”.

„Impunerea acestor sancțiuni confirmă angajamentul nostru de a combate corupția la nivel înalt în orice parte a lumii. Este dovada care confirmă determinarea de a transforma Regatul Unit într-un teritoriu ostil pentru finanțe ilicite”, se arată într-un mesaj al Ambasadei Marii Britanii din Chișinău.

În iunie 2019, regimul oligarhului Vladimir Plahotniuc a fost înfrânt și expulzat de la putere la limita unei tentative de lovitură de stat. Plahotniuc și Șor au fugit din Moldova cu câteva ore înainte ca guvernul lui Pavel Filip, controlat de Plahotniuc, să cedeze puterea. După ei, din Moldova au fugit și alți indivizi, care i-au ajutat să preia controlul asupra instituțiilor statului, iar cei mai mulți s-au oprit la Londra, unde se află și în prezent. Unii au acum interdicție de a ieși din Marea Britanie, alții au fost monitorizați o perioadă de Interpol, iar acum se află în faza pregătirii de extrădare. Despre Plahotniuc se zice că s-ar afla în Turcia, iar Șor se află în mod sigur în Israel, având și cetățenia acestui stat.

În privința celorlalți indivizi căutați de justiția din Moldova, care se află în Marea Britanie, Ambasada Regatului Unit din Chișinău precizează: „Continuăm să ne bucurăm de o cooperare excelentă cu partenerii noștri moldoveni în privința tuturor cererilor de asistență juridică reciprocă între cele două țări. Împreună, suntem dedicați combaterii corupției”.

La sfârșitul lunii octombrie 2022, oligarhii Plahotniuc și Șor, precum și alte 21 de persoane și entități (inclusiv din Rusia) implicate în acte de corupție, care au adus prejudicii grave Republicii Moldova și cetățenilor ei au fost introduse în lista de sancțiuni de către SUA. La 24 de ore după anunțarea sancțiunilor de către ambasadorul SUA din Chișinău, într-un interviu apărut pe un portal de știri din Moldova, Vladimir Plahotniuc a anunțat că revine „în politica moldovenească”. De atunci a rămas invizibil, dar unele partide despre care se știe că sunt conectate la el au devenit active.

„Corupții mari au furat zeci de miliarde de lei din bugetul statului, adică de la oameni, bani ce ar fi trebuit să fie investiți în securitatea energetică a țării, în dezvoltarea localităților, în drumuri mai bune, în spitale și școli moderne, în sistemul de apărare. Corupția a slăbit și a discreditat instituțiile statului, iar la un moment dat a ajuns o amenințare semnificativă pentru continuarea parcursului democratic și pentru securitatea Republicii Moldova”, a menționat vineri, 9 decembrie, într-un mesaj public, președintele Maia Sandu.

Legea Magnițki-Moldova va deveni funcțională până la sfârșitul anului

După anunțul făcut de Marea Britanie în privința celor doi fugari moldoveni, ministrul Justiției de la Chișinău, Sergiu Litvinenco, a anunţat iniţierea unui proiect de lege prin care sancțiunile internaționale vor fi transpuse în legislația Republicii Moldova. Documentul ar urma să fie supus dezbaterilor publice, votat în Parlament și promulgat până la sfârșitul acestui an.

Dacă proiectul elaborat de Ministerul Justiției va deveni lege, persoanele sancționate de alte state vor fi incluse și în lista celor sancționați de Moldova. „Proiectul legii Magnițki-Moldova este inspirat atât din legislația SUA, cât și din cea a statelor care deja au transpus legea Magnițki în propria legislație (Canada, Lituania, Marea Britanie)”, a explicat Litvinenco. Mai exact, „tuturor celor incluși în lista Magnitsky li se vor îngheța bunurile din Moldova  - nu le vor putea vinde, transfera sau dona. Persoanele sancționate nu vor putea deține conturi bancare și nu vor putea efectua niciun fel de tranzacții”. Mai mult, sub incidența legii Magnitsky vor cădea și persoanele fizice și juridice care vor avea conexiuni cu persoanele sancționate. Străinii sancționați în baza acestei legi nu vor putea intra pe teritoriul Republicii Moldova.

În plus, dacă persoanele incluse în lista sancțiunilor dețin posturi de radio sau de televiziune, aceste instituții media ar putea rămâne fără licențe de emisie. Aceeași sancțiune va fi aplicată și în raport cu instituțiile media audiovizuale care promovează imaginea persoanei fizice sau juridice incluse în lista de sancțiuni.

Intrarea în vigoare a unei astfel de legi ar fi în măsură să schimbe în totalitate peisajul mediatic în Republica Moldova, unde oligarhii, care s-au contopit cu interesele Kremlinului, controlează aproximativ 80% din piața media, iar recent au mai demarat o tranzacție prin care vor să-și subordoneze alte două posturi de televiziune cu acoperire națională.

Într-o reacție video apărută în spațiul on-line la scurt timp după sancțiunile anunțate de Marea Britanie împotriva lui Șor și Plahotniuc, Ilan Șor menționează că această decizie îi provoacă zâmbete, pentru că nu-l afectează deloc. Nici Plahotniuc, nici avocații săi nu au reacționat deocamdată.

Destabilizarea Moldovei, ultima miză a marilor hoți de a rămâne în libertate

În ultimele luni, Partidul Șor organizează constant proteste antiguvernamentale zgomotoase la Chișinău, iar la acestea au aderat și alți lideri politici fugari, care se adăpostesc la Londra. Potrivit autorităților moldovene, destabilizarea țării și răsturnarea ordinii constituționale prin violență este ultima speranță a marilor hoți de a bloca demersurile internaționale ale procurorilor moldoveni și de a rămâne în libertate. În acest sens, „penalii din exil” și-au unit puterea financiară și exploatează sărăcia pe care tot ei au generat-o jefuind țara, pentru a monta populația împotriva guvernării pro-europene.

Vineri, 9 decembrie, premierul Natalia Gavrilița a reiterat că toți cei care au jefuit Moldova vor ajunge neapărat la pușcărie. „Aceste măsuri se referă inclusiv la recuperarea activelor de la infractori în beneficiul oamenilor care au fost jefuiți. Am preluat guvernarea având un mandat clar de la oameni să facem dreptate, să luptăm împotriva corupției pentru a ne putea dezvolta, pentru a construi un viitor european pentru Moldova. Cercul în jurul corupților și hoților se strânge, iar Moldova merge înainte. Suntem hotărâți să asigurăm toate condițiile pentru ca politicienii corupți să fie investigați. Îmi doresc ca Moldova să se dezvolte mai rapid și să devină o țară în care valorile și standardele europene să fie realități trăite nu doar un vis îndepărtat”, a menționat Gavrilița.