Plahotniuc cere Curții Europene a Drepturilor Omului anularea deciziei Consiliului UE din 30 mai 2023 privind măsurile restrictive introduse împotriva sa în legătură cu tentativele de destabilizare a Moldovei. Potrivit presei de la Chișinău, oligarhul moldovean va fi reprezentat de avocatul Jason Pobjoy, despre care se spune că ar fi specializat în dreptul UE, dreptul comercial și dreptul internațional public. Cauza a fost înregistrată pe 9 august, dar a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE pe 25 septembrie. În plângerea sa, Plahotniuc invocă două argumente: erori vădite de apreciere a bazei factuale și încălcarea drepturilor sale.

Conexiuni cu Kremlinul

Pe 30 mai 2023, Consiliul UE a sancționat cinci persoane acuzate că ar amenința stabilitatea și securitatea Republicii Moldova. Este vorba de Vladimir Plahotniuc, condamnatul fugar Ilan Șor (care a fugit în Israel în 2019 când Plahotniuc a pierdut controlul asupra puterii ), Marina Tauber ( mâna dreaptă a lui Șor ) Gheorghe Cavcaliuc ( care se ascunde în Marea Britanie ) și Igor Ceaika (fiul ex-procurorului general al Rusiei, unul din partenerii de afaceri ai fostului președinte pro-rus Igor Dodon, cercetat de justiția moldovenească pentru trădare de patrie). Într-o reacție distribuită în acea zi pe rețelele de socializare de către președinta Maia Sandu se menționează că „acești oameni certați cu legea au trădat și continuă să trădeze interesul național, pun în pericol dezvoltarea Republicii Moldova și lucrează în folosul Kremlinului. Uniunea Europeană ne ajută să-i oprim pe cei care vor să destabilizeze țara și să ne blocheze viitorul”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

Sancționat și de SUA și Marea Britanie

În ianuarie 2020, SUA l-au declarat pe Plahotniuc și pe apropiații săi "neeligibili pentru obţinerea vizelor" . Departamentul de Stat al SUA explica atunci într-un comunicat că decizia are legătură cu implicarea lui Plahotniuc „în acte semnificative de corupție, care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice din Moldova”.

În octombrie 2022, Plahotniuc, Șor, apropiații lor, precum și mai multe entități juridice afiliate lor, au fost incluse în lista de sancțiuni a SUA, fiindu-le blocați banii pe care îi aveau în conturile din SUA . Ambasadorul american la Chișinău, Kent Logsdon, explica atunci, în cadrul unui briefing, că „aceste persoane și entități s-au implicat în procesul electoral din Moldova în interesul Guvernului Federației Ruse, acționând inclusiv pentru a sprijini interesele Federației Ruse în Parlamentul Republicii Moldova în anul 2021 și au cooperat cu Rusia și cu alți oligarhi pentru a destabiliza Republica Moldova în iunie 2022”.

Ca urmare a acestei măsuri, la Chișinău au căpătat amploare protestele antiguvernamentale cu oameni săraci și dezorientați, aduși organizat contra cost în centrul Chișinăului de forțele pro-ruse. Chiar a doua zi după anunțul făcut de SUA, oligarhul fugar Plahotniuc a anunțat într-un interviu că revine în politica din Moldova.

În decembrie 2022, după un discurs tranșant al Maiei Sandu la Conferința Internațională Anticorupție de la Washington, în care a cerut țărilor lumii să nu mai adăpostească fugari care au jefuit Moldova, Plahotniuc și Șor au fost incluși în lista de sancțiuni și de către Marea Britanie .

Plahotniuc nu apare nici azi în baza de date a Interpol

După decizia Consiliului UE din 30 mai 2023 vizând includerea fugarilor moldoveni în lista de sancțiuni a UE (mecanism nou, creat la propunerea ex-ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu), mai multe țări europene au introdus sancțiuni împotriva lui Șor și Plahotniuc, iar recent autoritățile moldovene au anunțat primele sechestre puse pe averile din străinătate deținute, inclusiv prin interpuși, de către cei doi oligarhi moldoveni fugari. Potrivit șefei Procuraturii Anticorupție de la Chișinău, Veronica Dragalin, a fost pusă sub sechestru de către autoritățile elvețiene, la solicitarea procurorilor moldoveni, inclusiv vila de lux a lui Plahotniuc de pe malul lacului Geneva. Plahotniuc a cumpărat acea vilă în 2012 cu 26 de milioane de dolari – valoare echivalentă cu bugetul pentru 13 ani al Procuraturii Anticorupție de la Chișinău.

În Republica Moldova, Plahotniuc este cercetat în cel puțin patru dosare penale. Bunurile lui din Moldova sunt sechestrate. La mijlocul lunii iulie, Procuratura Anticorupție de la Chișinău a anunțat trimiterea în judecată, pentru examinare în fond, a cauzei penale în care Plahotniuc este învinuit de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani.

Potrivit probatoriului, în perioada 2013–2014 (perioada celebrului jaf bancar de 1 miliard de dolari din băncile moldovenești), Plahotniuc fiind beneficiar efectiv și gestionar prin interpuși al unor companii, a recepționat și beneficiat de aproximativ 18 282 000 de dolari şi 3 518 705 de euro, „despre care cunoștea cu certitudine că provin din surse ilicite, fiind obținute din creditele bancare frauduloase acordate de către BC „Banca de Economii” S.A., BC ”Unibank” S.A. și BC ”Banca Socială” (bănci devalizate în cadrul fraudei bancare – n.n.) societăților comerciale din grupul „Șor”.

În baza de date a persoanelor căutate internațional de către Interpol, Vladimir Plahotniuc nu apare nici azi. Nimeni de la Chișinău nu poate explica lipsa lui din această bază de date, autoritățile moldovene asigurând că au fost făcute demult toate demersurile necesare în acest sens. După ce a fugit din Moldova în 2019 (după o scurtă discuție la sediul PDM cu fostul ambasador american Dereck J. Hogan), Plahotniuc s-a aflat o bună perioadă în SUA. Acum, potrivit jurnaliștilor moldoveni de investigație, s-ar afla în partea Ciprului controlată de Turcia.