Lideri ai G7, grup din care fac parte unele din cele mai industrializate naţiuni ale lumii, se reunesc începând de vineri în oraşul nipon Hiroshima, în cadrul summit-ului lor anual.

Agenda discuţiilor este dominată de relaţiile vestului cu China, în contextul creşterii puterii economice, politice şi militare a acestei ţări, războiul Rusiei în Ucraina şi turbulenţele pe care le traversează economia globală.

G7, alcătuit din SUA, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada, a fost preocupat în ultimii ani de întrebarea cum să răspundă la creşterea influenţei economice a Chinei la nivel mondial şi la puterea militară crescândă a regimului de la Beijing.

În cadrul summit-ului, se aşteaptă de la liderii G7 să abordeze şi temerile legate de ceea ce ei numesc o "coerciţie economică" pe care China ar aplica-o la scară globală. Ei spun că nu-şi decuplează economiile lor de China, dar promovează o politică de "reducere a riscurilor", pentru a se feri de un eventual şantaj, prin diversificarea lanţurilor de aprovizionare şi a pieţelor.

SUA cer ţărilor G7 să adopte poziţii mai robuste faţă de China

Administraţia de la Washington a blocat deja accesul Chinei la semiconductorii cei mai avansaţi şi la echipamentul necesar pentru producerea lor, făcând presiuni asupra Japoniei şi Olandei să le urmeze exemplul.

Dar ţări europene cum ar fi Germania şi Franţa subliniază că G7 nu este o "alianţă anti-China". Ele au subliniat de asemenea că politica de reducere a riscurilor pentru economiile lor nu înseamnă întreruperea legăturilor cu cea de-a doua economie a lumii.

Importanţa ordinii bazate pe reguli

Liderii G7 vor discuta de asemenea despre activităţile militare ale Chinei în Strâmtoarea Taiwan şi în Marea Chinei de Sud şi despre impactul acestora asupra stabilităţii regiunii. Dar va fi dificil pentru ei să cadă de acord asupra oricăror măsuri specifice pentru a contracara puterea crescândă a Chinei în spaţiul Indo-Pacific, crede Robert Ward,  director pentru geo-economie şi strategie în cadrul Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS).

"Cred că ţările G7 nu vor dori să pornească împotriva Chinei cu capul înainte, fiindcă nu pot lupta pe atâtea fronturi, iar chestiunea Ucrainei va fi destul de majoră", a declarat el pentru DW.

Wenti Sung, expert sinolog în cadrul Universităţii Naţionale a Australiei (ANU), crede că declaraţia finală comună a liderilor G7 va include mai degrabă pasaje care să evidenţieze îngijorări privind pacea şi stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan şi importanţa unei ordini globale bazate pe reguli.

"Nu aştept ca declaraţia comună a G7 să conţină o dimensiune robustă de securitate", a adăugat el. "Mai degrabă mă aştept la o continuare a limbajului bazat pe valori, care să exprime sprijin pentru Taiwan şi stabilitatea din Strâmtoarea Taiwan, ca element central al comerţului global şi suport pentru libertatea navigaţiei maritime", a spus expertul.

China a respins mereu declaraţiile guvernelor străine privitoare la Taiwan, avertizând că acestea constituie un amestec în treburile sale interne.

Ward consideră însă că Japonia este interesată să prezinte insula ca pe o chestiune internaţională, de care "toată lumea trebuie să fie interesată". Japonia consideră că "toată lumea trebuie să participe la conservarea stabilităţii" în Strâmtoarea Taiwan, a evidenţiat el.

Pot fi atrase naţiuni din afara grupului?

Japonia a invitat la summit-ul G7 din acest an şi liderii câtorva economii care nu fac parte din organizaţie, între care Australia, Vietnam, India, Indonezia, Coreea de Sud, Brazilia şi Uniunea Africană. Unele din aceste ţări au rezistat până acum presiunilor occidentale de a se alătura sancţiunilor adoptate împotriva Rusiei şi nu vor să fie atrase în conflicte geopolitice de amploare.

Ward este încredinţat că unul din obiectivele G7 la Hiroshima va fi să le convingă pe acestea să se alăture lumii democratice, în opoziţie cu Rusia şi China. Dar Sana Hashmi, expert în cadrul Taiwan-Asia Exchange Foundation din Taipei, ştie că "nu există coordonare" între G7 şi alte naţiuni democratice în privinţa politicii faţă de China.

Cu toate acestea, Ward a declarat că SUA vor face presiuni asupra aliaţilor să-şi asume mai multă responsabilitate în vederea menţinerii stabilităţii regionale, ceea ce ar putea rezulta într-un răspuns comun adresat Chinei. SUA "au recunoscut că au nevoie de ajutor din partea aliaţilor, în special în regiunea Indo-Pacific", consideră el.

G7 va discuta şi căile de stopare a proliferării nuclare

Summit-ul G7 din acest an se desfăşoară la Hiroshima, unul din cele două oraşe japoneze asupra cărora SUA au aruncat bomba atomică în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial. Această alegere subliniază determinarea premierului nipon, Fumio Kishida, de a plasa în fruntea agendei şi dezarmarea şi neproliferarea nucelară.

Calea spre dezarmare nucleară pare acum şi mai dificilă, în contextul ameninţărilor recente ale Moscovei că va recurge la armament atomic în Ucraina, a creşterii arsenalului nuclear al Chinei şi a încercărilor Coreei de Nord de a-şi perfecţiona capacităţile nucleare şi balistice.

De asemenea, Rusia şi-a suspendat implicarea în tratatul New Start, încheiat cu SUA, care viza limitarea arsenalului nuclear strategic al celor două ţări.

Tokio a adoptat o poziţie anti-atomică fermă. Dar Japonia, ţară protejată de umbrela nucleară a SUA, a fost criticată pentru asta, considerându-se că pledoaria sa în favoarea dezarmării nucleare este alcătuită din vorbe goale.