1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Poate câștiga R. Moldova acolo unde a eșuat România?

26 septembrie 2025

Analiză: Liderii de la București au arătat că susțin partidele pro-europene de la Chișinău. Persistă, însă, temerea că s-ar putea repeta scenariul Moscovei de la prezidențialele românești de anul trecut.

Un fost hotel în culorile tricolorului, la Chișinău
Un fost hotel în culorile tricolorului, la Chișinău Imagine: Tobias Zuttmann/DW

Serviciile secrete din România încă nu au prezentat un raport asupra faptelor întâmplate la scrutinul din 24 noiembrie 2024, când candidatul Moscovei, Călin Georgescu, a câștigat primul tur de scrutin. Totuși, pe linia București-Chișinău au existat câteva schimburi de informații în această vară, pornind de la experiența neplăcută prin care a trecut România. E posibil ca la întâlnirile pe acest subiect între reprezentanții instituțiilor de forță ale celor două state, Bucureștiul să fi pus pe masă mai multe date despre căile prin care Rusia a reușit să manipuleze un scrutin dintr-o țară membră NATO, în așa fel încât R. Moldova să fie mai pregătită.

Chiar și așa, veștile nu sunt foarte bune înaintea alegerilor parlamentare de duminică din R. Moldova. Expert Forum, o organizație neguvernamentală din București, a monitorizat rețelele sociale din Republica Moldova între 1 și 23 septembrie. Aritmetica arată 9.882 de videoclipuri cu peste 93 milioane de vizualizări pe TikTok. Adică, un flux imens de conținut distribuit în masă: peste 204.000 de share-uri, 1.5 milioane de like-uri. Într-o țară cu doar 2.3 milioane de cetățeni, aceste cifre arată că războiul informațional se îndreaptă spre intensitatea maximă, inundând zilnic spațiul digital al moldovenilor. Schema aplicată în România e replicată și redesenată dincolo de Prut. În ambele cazuri există fisuri care afectează structura de bază a statului, după cum a sugerat și președintele Nicușor Dan.

Rezultatul alegerilor din R. Moldova e greu de anticipat 

Războiul informațional din R. Moldova este legat cu multe ațe de România. De pildă, o include, pe șefa diplomației române, Oana Țoiu, prezentată în operațiunea Matrioșka cu un clip falsificat, despre care Ministerul de Externe spune că e „un element standard din arsenalul clasic de acţiuni hibride”, cu scopul „de a crea tensiuni ideologice şi de a susţine narativele de propagandă statală". O parte a propagandei arată cu degetul spre România, o țară care ar denigra R. Moldova, care ar vrea să confiște și să folosească această țară. Totul e exemplificat cu informații și cifre false.

Nicușor Dan: "Am acumulat o expertiză pe războiul hibrid"

02:18

This browser does not support the video element.

Președintele Nicușor Dan înțelege războiul informațional dus de Rusia, de aceea a declarat că alegerile din Republica Moldova reprezintă „un moment crucial pentru viitorul cetățenilor săi” și i-a îndemnat „pe toți basarabenii din România să voteze în una dintre cele 23 de secții organizate în 14 orașe din țară”. Președintele a vorbit ieri pe larg la Digi24 despre interferențele rusești din România, despre dovezile care există în acest sens și despre războiul hibrid pe care îl duce Rusia cu statele euro-atlantice. Institutul pentru Studiul Războiului cu sediul la Washington consideră că rezultatul alegerilor parlamentare de duminică din Republica Moldova e greu de anticipat, mai ales că Rusia a folosit destui pioni cu legături la Kremlin pentru a crea condiții care să genereze proteste postelectorale, indiferent de deznodământ.

O victorie a forțelor anti-europene ar arunca Moldova în brațele Rusiei 

Pentru România, alegerile parlamentare de dincolo de Prut sunt hotărâtoare nu doar pentru ceea ce urmează la Chișinău, ci și pentru evoluția viitoare a Bucureștiului. O eventuală victorie a forțelor anti-europene ar arunca R. Moldova în brațele Rusiei, ar scufunda-o într-un trecut dramatic și ar permite Kremlinului să o transforme în teren de joc împotriva Ucrainei. O astfel de perspectivă ar putea ridica și mai mult influența rusă în România, influență care a devenit mult mai vizibilă odată cu ascensiunea lui Călin Georgescu, acuzat de procurorii români de încercare de lovitură de stat.

Scrutinul general din Republica Moldova e important în planurile continuării invaziei ruse din Ucraina, dar și în noua tectonică geopolitică pentru care România nu pare încă pregătită. Ideea (re)împărțirii lumii în sfere de influență îi dă aripi lui Vladimir Putin, care  a repetat de mai multe ori că vizează recuperarea influenței asupra spațiului Est-European pe care Uniunea Sovietică îl domina înainte de căderea Zidului Berlinului.

Apartenența la NATO și UE nu a ferit România de invazia informațională a Rusiei și nici de amestecul acestei țări în scrutinul prezidențial. De altfel, România nu a vrut mereu să tracteze R. Moldova spre Uniunea Europeană. A fost o vreme în care  Bucureștiul a mers pe mâna oligarhului Vladimir Plahotniuc, recent adus în cătușe la Chișinău, pe care l-a sponsorizat și credibilizat în relațiile internaționale. În ultimii ani, România a ajutat R. Moldova mai mult, dar poate nu destul, fiindcă sărăcia îi face pe mulți alegători de dincolo de Prut să se lase manipulați sau cumpărați de forțele Kremlinului. Nici alte domenii nu s-au implicat prea mult. Liderii de la București sunt și ei responsabili de rezultatele scrutinului care are loc duminică dincolo de Prut.

Treceți peste secțiunea următoare Articolul principal la DW

Articolul principal la DW

Treceți peste secțiunea următoare Mai multe articole de la DW