În Ucraina continuă dezbaterea despre bărbații capabili de a fi înrolați pe front care s-au refugiat în străinătate după invadarea țării de către Rusia, sustrăgându-se astfel mobilizării generale. Este vorba mai ales de acei bărbați care și-au cumpărat certificate medicale pentru a dovedi că sunt inapți pentru front și cu ajutorul cărora au putut părăsi Ucraina.

Ar putea fi ei trași acum la răspundere? Discuția a fost reaprinsă recent în Parlamentul de la Kiev de șeful grupului parlamentar al partidului președintelui Zelenski "Slujitorul Poporului", David Arachamia.

Potrivit acestuia, extrădarea în Ucraina a celor care s-ar fi sustras ilegal participării la război ar fi posibilă, întrucât "colaborarea judiciară internațională ar fi sporit masiv". Arachamia spune că, prin controale, ar fi fost descoperite cazuri de mituire, falsificare de documente și sustragere de la mobilizare.

"Autoritățile de urmărire penală pot solicita extrădarea unor astfel de persoane, pe care să le tragă apoi la răspundere în Ucraina", a declarat Arachamia la televiziunea ucraineană.

Ministrul ucrainean al Justiției Denys Maljuska a admis însă că obținerea unor astfel de extrădări ar fi dificilă - și în legătură cu infracțiuni mult mai evidente, precum fuga în străinătate a unor înalți funcționari corupți.

184.000 de ucraineni în Germania

Ministrul Justiției a declarat la televiziune că "tribunalele sunt extrem de precaute când vine vorba de extrădări, mai ales pentru că la noi în țară are loc un război". El ar fi însă sigur că situația s-ar îmbunătăți dacă legile ar fi modificate iar persoanele extrădate ar beneficia de securitate sporită.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerul de Interne de la Berlin, Maximilian Kall, Kievul nu ar fi cerut deocamdată autorităților germane să îi expulzeze pe ucrainenii care ar fi părăsit Ucraina ilegal sau care nu s-ar mai fi întors în țară după o ședere legală în afara granițelor Ucrainei.

Potrivit Ministerului federal de Interne, care a răspuns unei întrebări trimise de DW, din 24 februarie 2022, 214.263 de bărbați ucraineni cu vârste între 18 și 60 de ani ar fi intrat până acum în Germania. Dintre aceștia, pe teritoriul Republicii Federale s-ar mai afla în prezent 184.272.

Nu există însă date despre numărul celor care ar fi intrat în Germania și ar fi rămas aici fără să fi încălcat legi ucrainene. Nu se știe nici câți dezertori s-ar afla printre ei, nici câți bărbați ucraineni s-ar fi sustras mobilizării generale prin mită, falsificare de documente sau trecere ilegală a frontierei.

Care sunt prevederile legale pentru expulzări?

Procedurile de extrădare cu Ucraina funcționează pe baza legală oferită de Convenția europeană privind extrădarea și a protocoalelor suplimentare 2 și 3 adăugate acesteia. Conform articolului 2 paragraful 1, premisa extrădării este ca fapta în cauză să fie pedepsibilă atât conform legilor din statul care cere extrădarea, cât și legilor din statul care extrădează.

Potrivit articolului 4 însă, dacă este vorba de acțiuni pedepsibile de ordin militar, extrădarea este exclusă. "Aici intră în principal delicte care constau exclusiv în încălcarea unor obligații militare", a explicat la solicitarea DW o purtătoare de cuvânt a Ministerului federal al Justiției.

Astfel, potrivit Codului Penal Militar german (paragrafele 15-18), ar fi excluse ca motiv de extrădare infracțiuni ca dezertarea sau sustragerea de la serviciul militar prin înșelăciune.

"Dacă o faptă este însă pedepsibilă și de codul penal general, de exemplu o mituire în vederea sustragerii de la serviciul militar, atunci excepția nu se mai aplică", potrivit Ministerului Justiției.

Expulzare pentru falsificarea documentelor? 

"În cazuri de falsificare a documentelor, folosire de certificate false și dare de mită poate fi emisă o cerere de extrădare", explică Frank Peter Schuster, profesor de drept penal internațional la Universitatea Julius Maximilian din Würzburg, în dialog cu DW. Nici protecția oferită refugiaților ucraineni în Germania nu poate împiedica această procedură. 

Pe de altă parte, la încălcări ale obligației privind serviciul militar care ar fi pedepsibile și în Germania, Kievul nu ar trebui să se bazeze pe extrădarea din Republica Federală a ucrainenilor care s-au sustras mobilizării, spune expertul.

În orice caz, până să ajungă la solicitarea de extrădări, autoritățile ucrainene trebuie să strângă dovezi, să demareze acțiuni de urmărire penală, să formuleze acuzații și inculpări, să pronunțe sentințe în lipsă. Abia după toate aceste proceduri ar putea și instanțele germane să înceapă la rândul lor analizarea motivelor unei posibile extrădări.

Rudi Friedrich, de la organizația Connection e. V., care se implică pentru drepturile celor care refuză să participe la război, confirmă toate acestea. Până acum, chestiunea unor posibile extrădări în cazul dezertorilor ucraineni ar fi doar una "foarte ipotetică". Până în prezent nu există niciun caz concret.

Teoretic posibil, dar...

Chiar dacă, teoretic, o procedură de verificare a unei cereri de extrădare ar putea fi demarată, nu ar fi deloc simplu să se obțină și extrădarea unei persoane. Un obstacol ar fi, potrivit lui Frank Peter Schuster, refuzul de a participa la război din motive de conștiință, drept recunoscut în Germania și prevăzut chiar de Constituție.

Expertul Rudi Friedrich insistă în context că, și în cazul unei proceduri de extrădare, persoana vizată poate depune cerere de azil. "Depunerea cererii de azil înseamnă că solicitantul este plasat sub protecția procedurii de azil. Iar pentru dezertori situația este următoarea: dacă se tem că ar putea fi persecutați în Ucraina din cauza refuzului de a lua parte la război, atunci pot depune cerere de azil în Germania", explică Friedrich.

Nu se știe, desigur, câți bărbați ucraineni aflați în Germania refuză să lupte cu arma în mână din motive de conștiință și câți au părăsit Ucraina din alte motive. Până acum, refugiații ucraineni nu au fost nevoiți să depună cereri individuale de azil, ci au primit protecție temporară în UE fără precizarea motivelor.

În cadrul acestui statut, ei au drept de ședere pe teritoriul comunitar până în martie 2024, cu posibilitate de prelungire cu încă un an. În viitor, după ce statutul actual va expira, dezertorii ucraineni vor putea fi obligați să aleagă între revenirea în Ucraina și depunerea cererii de azil în Uniunea Europeană.

Cererea de azil ar putea fi însă respinsă, avertizează Rudi Friedrich. Potrivit acestuia, experiențele din anii 2015 și 2016 dovedesc faptul că ar putea fi foarte greu pentru dezertorii ucraineni să primească soluționare pozitivă a cererii lor de azil.