A sunat a confruntare. „Nu sunteți Înaltul Reprezentant”, i-a scris Milorad Dodik, președintele Republicii Srpska, a sârbilor bosniaci, Înaltului Reprezentant al comunității internaționale, Christian Schmidt, într-o scrisoare deschisă publicată joi. „Nu sunteți reprezentant al comunității internaționale în Bosnia și Herțegovina”.

Schmidt intenționa să călătorească din capitala bosniacă Sarajevo la Banja Luka, capitala Republicii Srpska. Dodik a amenințat concret, anterior, că germanul ar trebui să se aștepte la „arestare și deportare”. Un decret în acest sens ar fi „în curs de elaborare”.

Christian Schmidt (66 de ani, cândva ministru al agriculturii CSU sub Angela Merkel) a preluat mandatul în urmă cu doi ani, timp în care multe s-au schimbat în politica micului stat balcanic cu 3,5 milioane de locuitori. Dintre cei trei lideri puternici și corupți ai partidelor naționale (bosniac, sârb și croat), doar unul este încă în funcție: Dodik. Susținut de Berlin și mai ales de Washington, Schmidt a reușit să provoace organizarea unor noi alegeri, proces democratic blocat de ani de zile.

Rezultatul: a părăsit guvernarea Partidul Acțiunii Democratice, principala formațiune politică a entității bosniace, condusă de Bakir Izetbegovic, fiul legendarului președinte Alija, cel care a fost părintele independenței și șef al statului în timpul războiului. Omologul său care a reprezentat în Președinția colectivă entitatea croată, Dragan Covic, deja acuzat de corupție de trei ori fără a fi vreodată condamnat, a trecut pe linie moartă politic și este mai blând ca niciodată. „Federația”, partea de țară pe care cei 50 la sută bosniaci o împart cu cei 15 la sută croați, are din nou instituții funcționale, după un blocaj de patru ani.

Amenințările, specialitatea casei

Cum era de așteptat, Milorad Dodik, sârbul, se dovedește a fi cel mai dur dintre cei trei. Amenințat cu arestarea, Înaltul Reprezentant și-a anulat planurile de călătorie. În ciuda acestui gest, Schmidt a rămas calm: „Suntem în Balcani”, unde „nu toate cuvintele se pun pe cântar”. Dodik (64 de ani) a dat, de altfel, înapoi și a renunțat la amenințări personale. În schimb, poliția din Republica Srpska a spus doar că „nu poate garanta siguranța lui Schmidt”.

Gesturile amenințătoare sunt specialitatea președintelui. De ani de zile avertizează în mod regulat cu un referendum în care sârbii bosniaci vor decide să se separe de Bosnia. Până acum nu a avut loc nicio consultare populară.

De fapt, Dodik nu are cele mai bune cărți pentru o posibilă confruntare. Din Serbia vecină primește doar sprijin verbal. Președintele de la Belgrad, Aleksandar Vucic, încearcă să-și mențină țara în echilibru între Uniunea Europeană și Rusia, o poziție care a devenit și mai precară de la atacul rusesc asupra Ucrainei.

Nu atât de stabil în şa pe cât pare

Nici economic, lucrurile nu merg prea bine în Republica Srpska: Rusia, pe care Dodik s-a bazat ani de zile, nu mai are nimic de oferit. Iar în contextul recentei dispute cu Schmidt, Germania a anulat proiecte de infrastructură în valoare de 105 milioane de euro.

Și nici în luptele politice interne nu stă atât de stabil în șa pe cât te-ar face să crezi. O lege împotriva „defăimării”, cu care vrea să închidă gura presei independente, a fost întâmpinată cu proteste. Nu câștigă toate alegerile - iar când le câștigă, o face la limită. De când Bosnia și Herțegovina a devenit anul trecut candidat pentru aderarea la UE, Dodik a reușit să puncteze din ce în ce mai puțin, tocmai datorită apropierii sale de Rusia. Tinerii sârbi bosniaci emigrează în masă - dar spre vest, nu spre est.

Numirea lui Schmidt a fost deja o înfrângere pentru Dodik. Germanul a fost selectat de cele nouă state plus UE care controlează Consiliul de Implementare a Păcii (PIC) format din 55 de membri. Deoarece Rusia a amenințat cu veto, puterile occidentale, spre deosebire de majoritatea cazurilor anterioare, nici măcar nu au mai adus subiectul în Consiliul de Securitate al ONU. Prin urmare, Rusia s-a retras din PIC.

Schmidt folosește împuterniciri

Ajuns în Bosnia și Herțegovina, Schmidt a trecut imediat și energic la treabă. Spre deosebire de majoritatea predecesorilor săi, germanul a folosit intens puterile pe care i le conferă „procedurile de la Bonn”, un instrument care îi permite să anuleze orice inițiative care contravin acordului de pace semnat la Dayton în 1995.

Dodik a păstrat vreme de doi ani un as în mânecă: în iunie 2023 a făcut public că nu mai recunoaște autoritatea lui Schmidt pentru că la nominalizarea acestuia nu a fost implicat Consiliul de Securitate al ONU. Prin urmare, deciziile Înaltului Reprezentant nu vor mai fi puse în aplicare în Republica Srpska. Schmidt a amenințat oficialii care i-au ignorat deciziile cu o lege care îi poate trimite în spatele gratiilor pentru o perioadă de cinci ani. Procuratura din Sarajevo a formulat apoi acuzații împotriva lui Dodik, iar o instanță le-a și confirmat.

În scrisoarea deschisă transmisă de Dodik lui Schmidt, președintele sârbilor bosniaci l-a lăudat pe predecesorul germanului, Valentin Inzko, pe care de altfel îl insultase sistematic ani de zile. Afabilul diplomat austriac nu-l deranjase prea tare nici pe Dodik, nici pe alți politicieni bosniaci, în cei doisprezece ani de mandat. Schmidt, în schimb, politician de carieră, folosește toate puterile pe care i le oferă funcția de Înalt Reprezentant.

Cu toate acestea, atât în ​​Sarajevo, cât și în Banja Luka, se consideră puțin probabil ca războiul de nervi dintre președintele Republicii Srpska și Înaltul Reprezentant să se transforme într-un război cu arme reale. Dodik, care a refuzat serviciul militar în tinerețe în Iugoslavia și a fugit din Bosnia la Belgrad înainte de războiul din 1992 până în 1995, s-a ferit întotdeauna de amenințările militare concrete. În plus, există încă o forță de menținere a păcii condusă de UE în țară, EUFOR Althea. Chiar dacă, după cum se temea, Consiliul de Securitate al ONU nu i-a prelungit mandatul din cauza amenințării cu dreptul de veto al Rusiei, probabil că misiunea Althea va rămâne pur și simplu în țară, legitimată de guvernul de la Sarajevo.