1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Politica financiară europeană - sub semnul speranţei

10 aprilie 2011

Moneda euro rămâne sub influenţa evoluţiilor din pieţele financiare, în pofida măsurilor de protecţie adoptate. De asemenea, numeroase obstacole stau încă în calea unui pact de stabilitate sustenabil în zona euro.

Ministrul francez de finanţe, Christine Lagarde, vorbeşte cu şeful băncii centrale germane Axel Weber şi cu omologul portughez Fernando Teixeira Dos SantosImagine: dapd

Principiul speranţei domină ministerele de finanţe din UE. S-a văzut acest lucru foarte clar la reuniunea din Ungaria a miniştrilor de profil, la care ar fi trebuit să se dezbată despre strategii de protejare a stabilităţii uniunii monetare.

Miniştrii de finanţe speră că salvarea de urgenţă cu bani europeni a Portugaliei, a treia ţară care apelează la acest ajutor de ultimă instanţă, după Grecia şi Irlanda, va linişti pieţele financiare. Ei nu pot fi însă siguri că acest lucru se va şi întâmpla, chiar dacă alte ţări cu datorii mari, precum Spania, nu au deocamdată probleme să obţină credite la dobânzi avantajoase din pieţele financiare.

Miniştrii mai speră că pieţele anonime vor aprecia acţiunile lor. Este clar că dependenţa politicului de dispoziţia, tendinţele şi strategiile pieţelor, investitorilor şi speculanţilor nu este mai mică decât la începutul crizei.

În cercurile apropiate miniştrilor de finanţe şi şefilor de bănci centrale se lansează avertimente cu privire la eventuale planuri de decuplare de pieţele financiare. Este nevoie de acestea pentru a finanţa nevoia de capital a economiei mondiale şi a statelor lumii. Şi speculaţiile, adică pariurile financiare, îşi au locul lor. Dar nu ar trebui ca persoanele care plasează aceste pariuri să poată să influenţeze şi rezultatul evenimentelor pe care mizează.

Miniştrii de finanţe încearcă să limiteze aceste speculaţii foarte riscante. Până acum, fără mare succes, după cum recunoaşte şi şeful Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet. La nivel mondial, s-au făcut prea puţine pentru a spori transparenţa privind produsele financiare. Aceasta a fost o promisiune majoră făcută de politicieni în punctul culminant al crizei.

Scenarii de criză

Comisarul european pentru afaceri monetare, Olli RehnImagine: picture alliance/dpa

Europenii au renunţat şi la ideea de a renunţa la evaluările celor trei mari agenţii americane de rating. Statele europene nu au reuşit să găsească o variantă care să facă o concurenţă serioasă agenţiilor de rating şi care să se afle sub controlul guvernelor din UE. Şi aici rămâne doar speranţa că agenţiile de rating îşi vor face treaba pe baza unor principii raţionale.

Grecia, Irlanda şi acum Portugalia primesc credite de urgenţă, ceea ce le oferă timp pentru a-şi pune în ordine finanţele de stat. Nici mai mult, nici mai puţin. Între timp însă, este tot mai clar că Atena nu va fi în stare să obţină singură de anul viitor, în condiţii normale, capital din pieţele financiare.

De aceea, la reuniunea de la Gödöllö din Ungaria s-a discutat, în spatele uşilor închise, despre diverse scenarii de reeşalonare a datoriilor Greciei şi ale altor ţări în situaţii similare. Aceste discuţii nu trebuie făcute publice prea repede, indiferent de varianta avută în vedere: anularea unei părţi din datorii, implicarea creditorilor privaţi sau amânarea plăţii ratelor sau dobânzilor scadente. Ele trebuie să fie surprinzătoare, inclusiv pentru pieţele financiare, pentru a nu-şi pierde prematur efectul.

Multe probleme sunt încă nerezolvate în interiorul UE şi zonei euro. Acestea împiedică adoptarea unui pachet complex de stabilizare a uniunii monetare. Irlanda cere dobânzi mai mici pentru creditele de urgenţă primite. Italia vrea reguli speciale la calcularea datoriilor. Marea Britanie refuză implicarea creditorilor privaţi. Germania nu vrea să discute despre surplusul ei la exporturi. Finlanda nu este de acord să-şi majoreze garanţiile oferite la fondul european special de salvare.

Până la summitul de vară al UE din iunie, aceste probleme vor fi rezolvate, au promis în Ungaria miniştrii de finanţe. Dar şi această promisiune stă tot sub semnul speranţei. Ce altceva le mai rămâne?

Autor: Bernd Riegert/os
Redactor: Ovidiu Suciu

Treceți peste secțiunea următoare Explorează oferta noastră