Pentru moment, guvernul federal alcătuit din formaţiunile conservatoare CDU/CSU şi partidul laburist SPD a reuşit să rezolve cea mai spinoasă chestiune de politică internă: după nesfârşite dezbateri, guvernul a trecut prin Parlament la începutul lunii decembrie pachetul său de reformă a pensiilor de stat. Principala prevedere este stabilizarea nivelului pensiilor până în 2031.

Reformele fundamentale aplicate sistemului vor fi acum elaborate de o comisie care va prezenta propuneri până la jumătatea anului 2026. Va fi majorată încă o dată vârsta ieşirii la pensie de la 67 la 70 de ani? Îşi va lua Germania adio de la o vârstă fixă de pensionare pentru toţi, aşa cum propune profesorul de economie Jens Südekum?

Südekum vrea ca anii în care un om a lucrat să determine valoarea pensiei pe care o primeşte. Cancelarul federal Friedrich Merz (CDU) a declarat că această idee merită măcar să fie luată în considerare. "Vreau să facem o reformă dintr-o singură încercare. Şi aici tema respectivă ar putea juca un rol". Tema unei asigurări de bătrâneţe echitabile într-o societate în care oamenii devin tot mai bătrâni şi vârstnicii devin tot mai numeroşi va preocupa Germania şi guvernul său şi pe durata anului viitor.

În bugetul pe 2026, subvenţia de stat care compensează pierderile înregistrate de casa de pensii este de 128 de miliarde de euro - aproximativ un sfert din întregul buget. Mai ales deputaţi conservatori tineri au fost şi sunt nemulţumiţi de reforma pensiilor şi vor îmbunătăţiri palpabile pentru perioada de după 2031, mai ales pentru generaţiile viitoare. De aceea, comisia pentru pensii se confruntă cu presiuni. Ei i se cer propuneri practicabile vizând această materie extrem de complicată.

Începând din ianuarie, tinerii vor primi scrisori din partea Bundeswehr

Şi în privinţa stagiului militar au fost luate deja decizii importante. La începutul anului, tinerii cu vârste de la 18 ani în sus vor primi scrisori din partea statului. Bărbaţii vor trebui să completeze un chestionar anexat, femeile îl vor completa dacă doresc. Participarea la examenul medical în vederea recrutării va fi însă obligatorie.

Guvernul speră că va găsi suficient de mulţi voluntari pentru a majora numărul soldaţilor germani de la aproximativ 184.000 în prezent la 255.000-270.000. Acestea sunt prevederile planului întocmit de ministrul Apărării, Boris Pistorius (SPD). La acest număr se adaugă 200.000 de rezervişti.

Deja pe parcursul anului viitor se va putea vedea dacă vor exista suficienţi voluntari. În caz contrar, guvernul se va adresa Parlamentului cu propunerea de reinstituire a stagiului militar obligatoriu, care este suspendat din anul 2011.

Va câştiga la toamnă Alternativa pentru Germania (AfD) alegerile pentru două parlamente regionale?

Deja în 2025, Germania a fost preocupată de întrebarea cât de puternică va deveni AfD, o formaţiune parţial de extremă dreaptă. În Bundestag este deja cel mai puternic partid de opoziţie, iar în 2026 vor avea loc alegeri parlamentare regionale în două landuri din est, în Mecklenburg-Pomerania Anterioară şi în Saxonia Anhaltină. În Saxonia Anhaltină sondajele creditează AfD cu 40 la sută din voturi, în Mecklenburg-Pomerania Anterioară cu 38 la sută.

Vor reuşi partidele democratice de centru să modifice această tendinţă? Iar dacă AfD va ieşi pe locul întâi în ambele landuri, va mai fi valabilă promisiunea conservatorilor din CDU de a nu coopera în niciun caz cu AfD? Ambele alegeri vor avea loc în luna septembrie şi vor marca până atunci dezbaterile privind tratamentul rezervat AfD. Anul electoral va debuta în martie cu alegerile pentru parlamentele regionale din Baden-Württemberg şi Renania-Palatinat.

Migraţie: Merz speră că nu vor mai exista controale la graniţă

Şi tema migraţiei se va afla anul viitor în fruntea ordinii de zi. De la învestirea guvernului actual, în mai 2025, ministrul federal de Interne, Alexander Dobrindt, membru al CSU, tot subliniază că Germania şi-a înăsprit politica faţă de imigranţi. Se doreşte ca tot mai mulţi oameni să fie respinşi direct la graniţă.

La mijlocul lunii decembrie, miniştrii de Interne ai ţărilor Uniunii Europene au convenit la rândul lor înăsprirea considerabilă a politicii comune de azil. Acum sunt planificate din nou aşa-numite centre de repatriere în ţări din afara Uniunii Europene, chiar dacă încercările de până acum, între care se numără iniţiativa guvernului italian în Albania, nu au avut succes. Oameni care se află fără forme legale în UE şi care refuză să părăsească spaţiul comunitar, vor fi mai aspru pedepsiţi.

Prin politica de azil comună "...reuşim şi să relocăm controalele de frontieră la graniţele externe ale UE", a declarat cancelarul Merz. Cu alte cuvinte, controalele minuţioase la toate frontierele Germaniei ar putea să dispară în 2026. Dar rămâne de văzut dacă într-adevăr aşa va fi. Iniţiativa miniştrilor de Interne ai ţărilor UE mai trebuie să fie votată de Parlamentul European.

Va produce politica climatică fricţiuni în guvernul federal?

Anul 2026 va fi important şi pentru protecţia climei la nivel naţional. În decembrie, UE şi-a concretizat obiectivele de climă. Emisiile de gaze cu efect de seră urmează să scadă până în 2040 cu 90 la sută, comparativ cu anul 1990, iar până în 2050, Uniunea Europeană îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic. Ministrul federal al Mediului, Carsten Schneider, membru al SPD, s-a arătat încântat de această perspectivă: "Noul obiectiv de climă al UE este probabil cea mai importantă decizie de politică climatică a acestei legislaturi".

În martie, Schneider va prezenta noul plan de protecţie a climei şi va explica în document cum intenţionează Germania să contribuie la atingerea obiectivului UE. Până la începutul anului 2025, Germania a reuşit să-şi reducă cu 48 la sută cantitatea de gaze cu efect de seră emanate în atmosferă.

Dar ministra federală a Economiei, Katherina Reiche, membră a CDU, mizează pe termocentrale pe gaz şi nu este o adeptă a extinderii energiei eoliene şi solare.

Martin Kaiser, expert în cadrul organizaţiei de mediu Greenpeace, a declarat în context pentru DW: "Spre deosebire de guvernul anterior alcătuit din laburişti, ecologişti şi liberali, acum trebuie echilibrate carenţele dramatice existente în sectoarele transporturi şi construcţia de locuinţe prin măsuri urgente adecvate şi suportabile sub aspect social. Nu este permisă întoarcerea industriei şi politicii energetice la carburanţii fosili, aşa cum planifică ministra Economiei, Reiche".

În politica climatică, guvernul federal este ameninţat de aprige dispute pe parcursul anului ce vine. La fel şi în alte numeroase domenii. Anul 2026 se anunţă în orice caz un an dificil în politica internă a Germaniei.