Oamenii privesc de la distanță în obiectiv, soldați înarmați până în dinți stând între ei și fotograf. Unii migranți fac semne cu mâinile. Nu zâmbesc, dar nu sunt nici deosebit de încruntați. Pai mai degrabă disperați. 

Fotografiile cu oamenii din Afganistan care sunt blocați de trei săptămâni la granița dintre Polonia și Belarus sunt rare. Imaginile alb-negru au fost realizate de Anna Maria Biniecka de la Testigo Documentary, un colectiv polonez de jurnaliști multimedia care publică, între altele, materiale despre probleme politice sau sociale care, spun ei, primesc puțină atenție sau deloc din partea presei tradiționale.

"Iată-i pe: Mohammad, un croitor care a promis că va coase haine frumoase pentru toate ajutoarele din tabăra noastră imediat ce va ieși din iad; Sayyed, un bucătar care vrea să facă cel mai bun fel de mâncare al său, qabuli (orez cu morcovi și stafide); Abdul, un inginer electrician; Mohsen, un fierar; Mohammad, un țesător de covoare", scriu activiștii pe rețelele de socializare.

Prin intermediul unui megafon și cu ajutorul unui translator, au reușit să poarte scurte conversații cu refugiații și să afle din gesturile lor ce profesii aveau înainte de a fi nevoiți să își părăsească ţara.

Fotografiile pot fi văzute pe conturile de FB ale fundației poloneze ”Salvare” (Ocalenie), ai cărei activiști se află de câteva zile la fața locului și critică faptul că autoritățile poloneze asistă cu indiferență la drama celor 32 de bărbați și femei afgane. 

Informațiile despre situația migranților blocați la frontieră, precum fotografiile de la fața loculuiz, s-au rărit iar de câteva zile reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și medicii se plâng de faptul că nu au acces la aceste persoane. 

După introducerea stării de urgență, acest lucru va deveni probabil și mai dificil. Potrivit decretului, starea de urgență se va aplica timp de 30 de zile și va afecta 183 de zone din fâșia de frontieră. Astfel, vor fi interzise toate adunările, fotografierea și filmarea ”obiectivelor de frontieră” ori a soldaților, polițiștilor sau polițiștilor de frontieră. De asemenea, reprezentanții mass-media nu vor mai avea acces în zonele afectate.

În principiu, parlamentul polonez ar putea declara regulamentul nul și neavenit în zilele următoare, dar nu se întrevede majoritatea necesară pentru a se face acest lucru. Potrivit fostului ministru polonez de Interne, Marek Biernacki, introducerea stării de urgență ar fi ”absurdă”. 

”În mod normal, situația de urgență este activată într-un moment critic, în care organele statului nu mai pot acționa în mod obișnuit și în baza legislației existente”, a declarat acesta într-un interviu televizat. Or, spune fostul oficial, o atare situație nu există. Actuala opoziție se întreabă la rândul ei dacă este oportună impunerea stării de urgență din cauza celor 32 de refugiați.

”Pregătiți pentru orice scenariu”

Joi (2.09.2021), imediat după anunțarea decretului, actualul ministru polonez de Interne, Mariusz Kaminski, a vorbit despre motivele pentru care a fost luată decizia, exprimându-și speranța că starea de urgență va duce la stabilizarea situației de la frontieră: 

”Această problemă nu afectează 30 de persoane care se află de cealaltă parte a frontierei. Acesta este vârful aisbergului pe care Lukașenko vrea să ni-l ofere. Nu vom permite ca Polonia să devină o altă rută pentru imigrația ilegală în masă în Uniunea Europeană”, a promis Kaminski.

Acesta a mai subliniat că guvernul nu va permite ca securitatea cetățenilor să fie pusă în pericol, dar și că manevrele militare din spatele graniței estice ale Poloniei reprezintă un motiv suplimentar pentru introducerea stării de urgență. ”O parte din aceste manevre importante ale armatei ruse vor avea loc în Belarus, chiar la granița noastră. Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu, pentru orice provocare la frontieră”, a spus responsabilul polonez. 

"Nu mă lasă să trec"

Introducerea stării de urgență înseamnă că activiștii și lucrătorii umanitari au fost nevoiți să își demonteze corturile și să părăsească zona până la data de 2.09.2021. De ani de zile de când încearcă să ajute refugiații, Paulina Bownik, doctoriţă și activistă, a fost pe teren aproape în fiecare zi. Când DW a vorbit cu ea în urmă cu câteva zile, Bownik încă putea să se apropie cel puțin la câțiva metri de refugiați iar ulterior să le vorbească de la o distanță mai mare. ”Cei care mă îndepărtează nici măcar nu vor să se legitimeze”, s-a plâns Bownik la DW. 

”Alaltăieri o persoană a leșinat, am văzut-o întinsă pe jos. Alți refugiați s-au adunat în jurul lui și au cerut un doctor. Puteai vedea că soldații polonezi și bieloruși nu știau ce să facă”, povestește aceasta.  

Ofițerii de poliție i-au explicat activistei că se află acolo pentru a proteja frontiera și că nu pot lua măsuri ”pe cont propriu”, motiv pentru care ”nu au de ce să se legitimeze”. ”Refugiații ne semnalează clar că le este frig, că cineva leșină iar noi nu putem ajuta pentru că poliția ne blochează drumul către acești oameni. Ceea ce se întâmplă pe teritoriul polonez este ilegal”. 

Oficial, migranții se află în teritoriul nimănui sau pe pământ belarus. 

Migrație organizată

Grupul este blocat la graniță de mai bine de trei săptămâni. Guvernul de la Varșovia îl acuză pe liderul din Belarus Alexander Lukașenko că aduce în mod organizat refugiați din regiunile de criză la frontiera externă a UE. 

De altfel, Lukașenko anunțase încă de la sfârșitul lunii mai că țara sa nu va mai împiedica migranții să călătorească spre UE - o reacție la sancțiunile mai dure impuse de Vest împotriva Belarusului. 

Conducătorul de la Minsk vrea probabil să provoace un nou 2015, a declarat ministrul polonez de Interne, referindu-se la criza refugiaților de acum șase ani.

Paulina Bownik spune că granița dintre Belarus și Polonia ar fi traversată zilnic de refugiați. Potrivit datelor oficiale ale Poliției de Frontieră, în luna august s-au înregistrat aproximativ 3500 de tentative de intrare ilegală din Belarus. 

În aproximativ 2500 de cazuri, oamenii au fost împiedicați să facă acest lucru. Bownik spune că cifrele reale, inclusiv numărul de cazuri neraportate, ar fi de trei ori mai mari. ”Este important să îi ajutăm pe acești oameni”, afirmă ea. ”Chiar și după ce a fost declarată starea de urgență, vor exista în continuare oameni care vor încerca să îi ajute”. 

Rafal Kostrzynski, de la reprezentanța poloneză a Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), a declarat pentru DW că, în cazuri precum cel de la granița dintre Polonia și Belarus, costurile umanitare trebuie să fie reduse la minimum. 

”Fiecare stat are dreptul de a-și proteja frontierele, dar acestea ar trebui să poată fi deschise pentru persoanele care doresc să solicite statutul de refugiat și care au foarte probabil nevoie de protecție internațională”, a spus Kostrzynski. 

Însă polițiștii de frontieră refuză să accepte cererile, indiferent de motivele invocate, deplânge Kostrzynski. Acesta a subliniat că nu înțelege de ce este suspendată aplicarea reglementărilor în domeniu și a reamintit că Polonia este semnatară a Convenției de la Geneva, cu exact 30 de ani în urmă.