Bradul împodobit de Crăciun este un obicei adus în România de primul rege al principatelor dunărene unite, ofițerul prusac Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. În 1866, de abia instalat în modestul palat regal din București, principele german și soția lui au împodobit auster, cu flori de hârtie și fructe, cel dintâi pom de Crăciun. A fost un moment controversat - boierimea locală era împărțită între păstrătorii tradițiilor orientale, la care Valahia și Moldova se raportaseră secole la rând, deloc încântată de obiceiul prusacului de pe tron, și inspirația modernistă, occidentală, susținută de cei care au dorit un suveran venit din Vest pentru noua Românie.

S-au impus cei din urmă iar după un secol și jumătate, bradul împodobit preluat de românii ortodocși de la germanii catolici sau protestanți apropiați regelui Carol I nu poate lipsi, în miezul iernii, în mai nici una din cele aproape 9 milioane de locuințe din România. Un studiu realizat anul acesta de o bancă, interesată de obiceiurile de consum în preajma sărbătorilor, arată că cel mult 15% dintre români nu vor brad acasă.

În târgurile de Crăciun, în piețele sau parcurile publice, unde se instalează brazii înalți, sunt căutați cei din soiul Nordmann, de origine caucaziană. Pentru locuințe și birouri, sursele sunt foarte variate - pădurile companiei naționale de administrare a pădurilor, Romsilva, pepiniere private sau din import. Principalii furnizori pentru piața din România sunt Danemarca, Polonia, Germania sau Austria. Romsilva oferă circa 30.000 de bucăți anual, din care circa 10.000 sunt molizi și restul brazi. În urmă cu șase ani, volumul pus la dispoziție de compania de stat era dublu.

Tăieri ilegale, plantații haotice, chimicale

În jurul pieței Obor, cea mai mare din țară, standurile cu struguri, must sau varză au fost înlocuite de țarcuri cu brazi și alte conifere. Se vând exemplare pentru toate buzunarele, de la 65 de lei, cer comercianții pentru molizii pitici, până la mii de lei. Unii vin în ghivece - dar nu toată lumea are unde replanta pomii pe care i-au ținut împodobiți două-trei săptămâni în apartament. Așa că o bună parte dintre pomii tăiați va sfârși în spatele blocurilor, oferind, după sărbătorile luminate și colorate, un nou spectacol derizoriu cu zăpadă murdară și crengi uscate.

În comunitățile mici funcționează încă rețele care procură ilegal brazi tăiați fără autorizație din pădurile statului sau chiar de pe proprietăți private. Sunt brazi de până în zece ani care se taie direct de la sol dar, mult mai nociv pentru păduri, sunt vârfurile unor copaci maturi și sănătoși care ajung să fie decupate, rănind iremediabil planta. Reprezentanți ai asociațiilor civice care se ocupă de protecția mediului acuză ministerul de specialitate că a ales să închidă ochii la fenomen. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, susține însă că acuzațiile sunt nefondate, întrucât 90% din pomii de Crăciun comercializați pe piața internă vin din export sau din pepiniere specializate.

O problemă poate să apară și în cazul plantațiilor - atunci când acestea iau locul unor păduri defrișate. Dacă în mediul lor natural brazii cresc în habitaturi mixte, alături de alte specii, pepinierele sunt monoculturi care dăunează biodiversității. „Sigur că dacă înlocuiești pădurea naturală sau o pajiște cu o plantație pentru crescut brazi intensiv produci un impact nedorit”, a precizat pentru DW Florin Stoican, specialist în managementul silvic sustenabil. Teoretic, astfel de pepiniere sunt amplasate în spații care necesită regenerare, cum ar fi fâșiile de păduri defrișate pentru a face loc rețelelor de înaltă tensiune, unde dimensiunea copacilor este limitată prin legislație. Practic, însă, cum silvicultura din România este încă la cheremul mafiei pădurilor, nu de puține ori violentă față de oricine îi perturbă fărădelegile (oengiști, jurnaliști sau chiar autorități), regulile sunt frecvent ignorate iar plantările se fac în goană după profit, mai puțin în respectul sustenabilității.

Plantațiile prost gestionate, în care se elimină alte soiuri de copaci și pentru care se folosesc multe îngrășăminte sau antidăunători sintetici, pot afecta habitatul și degrada solul. Și, desigur, alungă specii de animale obișnuite cu diversitatea de plante. Nu în ultimul rând, aceste combinații toxice ajung, de sărbători, în locuințe.

O, brad chinez, o, brad chinez…

În ultimii ani, în România se caută tot mai mult brazii artificiali - de dorit puțin mai înalți de doi metri, dar și mai mărunți, pentru apartamentele din cartierele-dormitor cu blocuri construite în perioada comunismului. Cei mai mulți sunt fabricați în China, ceea ce adaugă la costurile ecologice de producție și un impact suplimentar datorat de distanța mare a transportului.

Argumentul reducerii semnificative a tăierilor de arbori naturali este așadar doar una dintre fațetele alternativei. Estimările spun că, pentru a fi eficient din perspectiva sustenabilității, pentru a echilibra degajările de carbon echivalente unui alt brad natural în fiecare iarnă, ar trebui folosit cel puțin șapte-opt, poate chiar zece ani.