Autorii recentului "Studiu privind centrul" avertizează mai mult în legătură cu tendințele populiste de dreapta individuale și mai puțin despre pericolul extremismului de dreapta în toată regula în Germania. Potrivit acestei cercetări, procentajul germanilor cu o concepție extremistă de dreapta bine definită se situează constant de câțiva ani la 2,5% din populație. Există însă alte viziuni problematice – precum respingerea sau desconsiderarea anumitor grupuri etnice, credința în teorii ale conspirației sau sprijinul latent pentru forme de guvernare autoritare – care nu ar fi doar apariții ocazionale, subliniază Franziska Schröter, de la Fundația Friedrich Ebert (FES): "Pozițiile individuale de extrema dreaptă și orientările populiste de dreapta au locul lor bine conturat în societatea germană."

Din 2006, FES, fundația social-democraților germani, face un sondaj privind tendința spre dreapta a populației germane. Din 2014, rezultatele acestui sondaj anual sunt coroborate cu cele ale studiului de lungă durată "Xenofobie raportată la grupuri demografice", al Institutului pentru cercetare interdisciplinară a conflictelor și violențelor. Este un studiu început în 2002 de cercetătorii de la Universitatea Bielefeld. Cam la fiecare doi ani, aceste rezultate apar în "Studiul privind centrul".

Populismul de dreapta nu este un fenomen nou

Pentru versiunea cea mai actuală, cercetătorii au chestionat telefonic, între septembrie 2018 și februarie 2019, 1890 de cetățeni germani, cu vârste între 18 și 97 de ani, aleși reprezentativ. Catalogul cu întrebări respectă în cele mai multe puncte ale sale modelul de chestionar stabilit în 2002.

Astfel, se pot identifica evoluțiile de-a lungul anilor: iar acestea arată că, în ciuda percepției actuale răspândite în societate, amploarea populismului de dreapta nu ar fi un fenomen nou în Republica Federală. Parțial, rezultatele studiului dovedesc chiar contrariul: la începuturile studiului, fiecare a opta persoană chestionată admitea opinii rasiste, în 2018/19 este vorba doar de o persoană din 14. Și islamofobia se situa în 2006 la peste 30%, azi ea ar fi la doar 18,7 procente. Antisemitismul clasic și concepțiile xenofobe ar fi fost în anii 2000 cam de două ori mai răspândite decât în ultimii ani.

Impresii tot mai proaste despre azilanți

Sub spectrul populismului de dreapta din Germania, în ultimii ani s-a agravat cu adevărat un singur parametru: "desconsiderarea azilanților" a crescut pentru a treia oară consecutiv, de la 44,3% în 2014 la peste 54 de procente în prezent.

Cei chestionați nu au fost de acord ca statul să fie generos în procedurile de azil și au susținut că majoritatea solicitanţilor de azil nu s-ar teme oricum de persecuții în țările lor. "O evoluție care ne-a surprins, având în vedere scăderea clară a numărului de azilanți din 2016 încoace", spune referenta FES.

Est de dreapta, Vest de stânga?

Aceste atitudini sunt răspândite mai ales în estul Germaniei. Studiul privind centrul confirmă astfel percepția oricum răspândită în societatea germană, potrivit căreia orientările radicale de dreapta ar avea mai mulți adepți în est decât în vest. Dar diferențele nu ar fi atât de mari pe cât se crede, arată studiul. Concepții de extrema dreaptă – precum minimalizarea crimelor naziste, dorința unei dictaturi sau separația între vieți valoroase și vieți nevaloroase – ar fi întâlnite cam la fel de des în est și în vest.

Dar populismul de dreapta ar fi mai răspândit în landurile est-germane, susțin autorii studiului: în timp ce unul din doi vest-germani se declară împotriva azilanților, în est este vorba de doi germani din trei. 26 din 100 est-germani și 19 din 100 vest-germani îi desconsideră pe musulmani. "Sentimentul de furie colectivă față de migrație este în Est în mod clar mai mare decât în Vest, 52% față de 44 de procente", se precizează în rezumatul studiului. Și încrederea în democrația germană ar fi mai mică în landurile estice decât în cele vestice. Similar, autoritarismul este mai apreciat în est decât în vest.

Care sunt motivele acestor evoluții – o întrebare care a fost tratată într-un capitol între al "Studiului privind centrul". Franziska Schröter s-a ocupat cu precădere de acest aspect. Ea s-a născut în 1978 la Dresda, unde a crescut și a experimentat direct euforia și, ulterior, dezamăgirea de după reunificarea Germaniei. Ea spune că ar exista o mulțime de explicații posibile, de la dificultățile de adaptare de după reunificare, la o altă înțelegere a democrației, până la situația de azi din regiunile estice slabe structural

Credința în teorii ale conspirației

Dar regiuni slabe structural există și în Vest. Și în aceste zone, cei chestionați au pus la îndoială democrația germană și instituțiile ei: aproape jumătate din participanții la studiu din aceste regiuni mai slab dezvoltate cred în existența unor organizații secrete care ar influența deciziile politice. Cam o treime din aceste persoane nu se simt reprezentate adecvat, consideră deciziile democratice "compromisuri putrede" și cred că "guvernul le ascunde oamenilor adevărul."

Dacă atât de mulți germani desconsideră anumite grupuri demografice, precum și instituțiile politice și civile, au o părere proastă despre politică și consideră presa coruptă – cum se face atunci că 86% din cei chestionați afirmă că nu există alternativă la democrație iar 93% pun pe primul loc demnitatea umană și egalitatea între semeni? "O anume parte a populației nu ar fi consecventă în respectarea propriilor valori", critică unul din autorii studiului, Wilhelm Berghan, de la Universitatea Bielefeld.

La finalul rezumatului lor, autorii pun un semn de întrebare după titltul alarmant al studiului "Centrul pierdut – condiții ostile". Căci, pe lângă "stabilitatea multor atitudini anti-democratice în centru", ar exista și rezultate pozitive, precum "puternica orientare civică". Dar noile mișcări de dreapta pun la grea încercare societatea civilă. Pentru a le face față, ar fi importante trei aspecte: sporirea educației privind democrația, măsuri mai eficiente de combatere a prejudecăților și renunțarea la minimalizarea concepțiilor xenofobe și anti-democratice, insistă autorii.