Preşedintele Ungariei Ferenc Madl l-a însărcinat ieri pe Ferenc Gyurcsany în vîrstă de 43 de ani ,membru al partidului socialist cu formarea guvernului. El îi urmează lui Peter Medgyessy care a demisionat din funcţie la sfîrşitul lunii august.

Ambiţios,energic stăpîn pe sine şi capabil să ia deciziile adecvate, noul prim-ministru contrastează puternic cu predecesorul său,Peter Medgyessy. Acesta l-a numit în 2002 drept consilier strategic pentru modernizarea stîngii ungare marcată de birocraţie. El va avea însă multe dificultăţi şi va trebui să lupte pe mai multe fronturi pentru a-şi consolida poziţia şi a-şi aplica planurile. Mai întîi va trebui să se impună în propriul partid a cărui conducere l-a respins ca premier ,dar care a fost nevoită să cedeze la presiunile bazei. A foast o victorie contra vechii gărzi a cărei rădăcini politice se află în lunga perioadă comunistă. Astfel se pare că ascensiunea noii generaţii în partidul socialist , o ascensiune scadentă de mult timp, a fost inaugurată. Dar noul premier trebuie să lupte şi contra opoziţiei. Si Ferenc Gyurcsany (Ghiurcioni) oferă suficiente motive de a fi atacat. Inainte de cotitura din 1989 , el a făcut carieră în partid şi a fost chiar şeful organizaţiei tinerilor comunişti. Schimbarea produsă l-a descalificat ca politician, aşa încît a devenit un economist care în scurt timp a făcut carieră şi foarte mulţi bani. Cu firmele sale ,el a profitat de căile ocolite ale privatizării şi s-a îmbogăţit. In prezent se află pe locul 60 al listei celor mai bogaţi o sută de oameni ai Ungariei. O altă lipsă poate fi şi aceea că el este un personaj care mai mult divizează decît uneşte,tocmai într-o ţară în care există o breşă pofundă între extrema dreaptă şi cea stîngă. De la început noul premir a anunţat însă că va duce o politică calmă şi va urma o strategie naţională de centru, pentru a-şi asigura simpatia unei palete cît mai largi a electoratului. Si în economie ,Ghiurcioni ,care nu este străin de modelul de gînduire al noii mişcări laburiste britanice doreşte să pună noi accente, cu calm,calcul şi stabilitate. El vrea să accelereze creşterea economică şi să ofere investitorilor străini condiţii atrăgătoare ,veghiind liniştea socială şi la echitate pentru toţi. O problemă va fi aceea dacă va reuşi să echilibreze disciplina fiscală necesară consolidării bugetului cu subvenţiile de stat. Este cert că noul premier nu este de invidiat, dar în cursul carierei sale el a dovedit adesea că poate rezolva problemele dificile şi că are puterea să se impună ceea ce l-a calificat şi pentru funcţia de premier. Aprecierea capacităţii lui va fi făcută însă de alegători la urne ,în doi ani, la următoarele alegeri parlamentare.