Turismul aduce mai mulți bani decât oricând în capitala Portugaliei. În 2018, în jur de 30 de milioane de persoane au venit cu avionul la Lisabona, înregistrându-se o creștere record de 81 de procente în ultimii cinci ani. 

În noul port pentru vase de croazieră al Lisabonei acostează anual peste 300 de giganți ai oceanelor. Pentru 2019 se estimează un total de 600.000 de pasageri care vor vizita capitala Portugaliei în timpul unei croaziere. Dar succesele din turism nu aduc doar bani, ci și probleme ecologice grave, de care nu vrea să se ocupe nimeni. 

"Altfel decât în cazul aeroportului de la Frankfurt, la Lisabona nu există aprope deloc restricții pentru zborurile de noapte. Iar puținele restricții care există în privința numărului de zboruri nu sunt respectate", spune Francisco Ferreira de la organizația ecologistă Zero.

Zgomotul e greu de suportat. Ecologiștii au măsurat 66,2 decibeli noaptea (în loc de cei 50 care sunt permiși) și 74,5 ziua (în loc de 65) într-un cartier din Lisabona, la marginea căruia se află universitatea. "Înainte de a ateriza, avioanele duduie la doar câteva sute de metri deasupra caselor localnicilor. Mai ales vara, în sezonul de vârf, oamenii nu au nici măcar un minut de liniște", deplânge Francisco Ferreira. În plus, localnicii suferă de pe urma emisiilor avioanelor. Turismul agravează problemele ecologice 

Nici localnicii care locuiesc la celălalt capăt al Lisabonei, pe malul râului Tejo, nu trăiesc mai sănătos. Acolo a fost construit în urmă cu doi ani un terminal modern pentru vase de croazieră, o investiție de peste 50 de milioane de euro. 

În ceea ce privește poluarea cu dioxid de sulf și particule fine de praf, portul din Lisabona e pe locul șase în Europa. Vasele de croazieră care sosesc pe țărmurile Portugaliei – al căror număr crește constant din cauza succeselor întregistrate de turismul portughez – emit cu 86 la sută mai mult dioxid de sulf decât toate mașinile care circulă prin țară. "Între timp, Lisabona a devenit o destinație și mai populară decât Barcelona pentru croaziere", explică Ferreira. "Dar fiecare vas care ajunge în acest port înseamnă poluare și prea multă gălăgie în centrul istoric."

Autoritățile și politicienii nu par la fel de îngrijorați. "Cu toate că guvernul vorbește mereu despre sustenabilitate și neutralitatea emisiilor, nu îndrăznește să ia măsuri în domeniul ecologiei", crede  Francisco Ferreira. Turismul aduce peste 15 miliarde de euro anual, iar țara aflată în criză de mulți ani are nevoie de acești bani. În aceste condiții, se mai închide un ochi când nu sunt respectate regulamentele privind protecția mediului. 

Măsurarea calității aerului? Sigur, dacă plătește UE 

Statul nu întreprinde destul pentru a proteja sănătatea cetățenilor portughezi, critică ecologiștii. În multe alte porturi, vasele de croazieră pot fi conectate la rețeaua publică de curent electric, pentru a reduce zgomotul și gazele de eșapament, dar acest lucru nu-i posibil la Lisabona. 

Stațiile de măsurare a calității aerului urmează să fie introduse de abia după ce Uniunea Europeană le va solicita și le va subvenționa. Cu toate că, aproape zi de zi, un vas de croazieră acostează la Lisabona, statul și primarul capitalei încearcă în continuare să atragă și mai multe vase. 

Situația e și mai dificilă în zona aeroportului, aflat aproape în mijlocul orașului, mult prea mic pentru numărul de zboruri. Chiar dacă zgomotul avioanelor care decolează și aterizează se aude aproape neîntrerupt în timpul zilei, frecvența lor urmează să crească în continuare: în curând, vor ateriza la doar câteva minute distanță. "Adesea, noaptea au loc peste 30 de decolări și aterizări, deși sunt permise doar 26", spune Francisco Ferreira. "Tot mai mulți localnici vin la noi să se plângă de aceste evoluții."

Plângerile nu prea au efect. Ministerul Mării, care răspunde de portul din Lisabona, declară că toate reglementările sunt respectate. Iar Ministerul Mediului nu comentează criticile în legătură cu zborurile de noapte și nivelul periculos al poluării, ci transmite doar că autoritățile se ocupă de respectarea legilor. 

Aeroport nou, greșeli vechi 

"Planurile pentru cel de-al doilea aeroport al Lisabonei reflectă atitudinea guvernului când e vorba de proiecte din turism și ecologie", critică Ferreira. Acesta urmează să fie construit la marginea unei rezervații naturale importante, pe malul de sud al râului Tejo. "Studiul ecologic care tocmai a fost prezentat nu menționează propunerile alternative."

Cu 50 de milioane de euro, aeroportul suplimentar în favoarea căruia a optat guvernul va fi mai ieftin decât un nou aeroport de dimensiuni mari. Deși studiul relevă că există o serie de probleme ecologice, printre care zgomotul de pe urma căruia vor suferi oamenii din orașele învecinate, planurile de construcție au fost aprobate. 

Rezultatele acestea pot fi contestate public. Organizația ecologică Zero a făcut-o deja. "Vom lupta până la capăt împotriva acestei soluții dăunătoare pentur mediu", promite Francisco Ferreira, "chiar dacă se pare că nu avem șanse prea mari."