Paul are 19 ani, este din Berlin și a luat bacalaureatul în urmă cu aproape un an. Are amintiri nu foarte plăcute din ultimii săi ani de școală. „Din cauza pandemiei nu am mers la școală săptămâni întregi și oricum am fost obligați să stăm tot timpul în casă.” Întâlnirea cu prietenii, plimbările, petrecerile, mersul la sport, preocupări importante și naturale pentru tineri, au fost mult timp interzise.

Cifre terifiante

„Singurul lucru pe care îl puteai face era să joci pe computer sau smartphone în camera ta și să comunici în scris cu ceilalți, pe rețelele de socializare”, spune Paul, fericit că restricțiile au luat sfârșit. Multele ore petrecute pe computer sunt doar o amintire tristă. Dacă tânărul berlinez s-a întors de mult în lumea reală, alții au rămas blocați în universul virtual.

Potrivit unui studiu realizat de Spitalul Universitar din Hamburg UKE împreună cu compania de asigurări medicale DAK-Gesundheit, numărul copiilor și tinerilor dependenți patologic de jocurile online și rețelele sociale s-a dublat din 2019. Aproximativ 680.000 de adolescenți joacă, discută, postează sau fac streaming aproape cinci ore pe zi. Andreas Storm, președintele societății de asigurări, vorbește despre „rezultate terifiante”: „Din păcate, am sperat degeaba că va înceta creșterea timpilor petrecuți online și că dependența va fi încetinită”.

Găleată în loc de toaletă

Psihologul Kai Müller întâlnește zi de zi consecințele fenomenului. Este președintele asociației care studiază acest tip de dependență și lucrează, la clinica universitară din Mainz, într-un serviciu special de ambulanță pentru dependența de jocuri. Aici primește apeluri de la părinți disperați - nu știu ce să mai facă pentru copiii lor care petrec fiecare minut liber pe computer sau pe telefonul mobil.

Sunt tinerii care neglijează responsabilitățile școlare și familiale, refuză să se lase deconectați de ecran și reacționează cu anxietate sau furie. Se baricadează în camerele lor, nu mai sunt accesibili, nu mai au nicio pasiune, niciun alt interes. În cazuri extreme, uită să mănânce și își iau o găleată în cameră pentru a nu fi nevoiți să meargă la toaletă.

Pandemia a fost deosebit de stresantă pentru adolescenți, care sunt mai vulnerabili psihologic decât adulții, punctează Müller. Consumul de jocuri, videoclipuri și rețele sociale a fost adesea o „consolare”, adaugă psihologul. Dacă tehnologia te ajută, într-o fază de frică, de dezamăgire, de îndoială de sine, să te ridici, atunci poate avea loc ceea ce în psihologie numim o condiționare emoțională”. Se creează o legătură care te încurajează să te blochezi în ea.

Pierderea totală a controlului

De la începutul anului 2022, dependența de jocurile pe computer a fost recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind un diagnostic în sine. Psihologul Kai Müller numește trei criterii principale pentru stabilirea acestui tip de diagnostic. Cel dintâi este pierderea controlului, dispariția deciziilor conștient și liber luate.

Punctul doi este prioritizarea - când jocurile sau utilizarea rețelelor sociale nu mai fac doar parte din viață, ci o domină. „Al treilea criteriu este că utilizarea continuă chiar și atunci când cei afectați observă că acest lucru le creează probleme”, precizează Müller.

Suferința se dezvoltă de obicei în timp. „Unii tineri văd că cercul de prieteni, cu care obișnuiau să petreacă mult timp, se îndreaptă către alte domenii sau interese ale vieții - prima iubită, primul iubit, diverse preocupări care nu au nicio legătură cu internetul. Timp în care ei înșiși sunt încă implicați în joc. Acesta poate fi un declanșator intern”. Tinerii de 17 ani, de exemplu, se prezintă la clinica pentru dependența de jocuri din Mainz și cer ajutor. „Cei afectați nu mai funcționează psihic, dar nici din punct de vedere al performanțelor sau social”, povestește Müller din experiența practică trăită.

Jocurile, cea mai frecventă problemă

Tinerii învață lucruri noi în fiecare zi. Nu doar din materiile de la școală ci și din rutina cotidiană. „Există diferite stadii de evoluție a acestui diagnostic, iar printre pacienții tineri adulți care vin la noi mi se întâmplă de foarte multe ori să constat că cineva ajuns deja la 25 sau 26 de ani biologici să pară mai degrabă un tânăr de 15-16 ani”.

Băieții sunt mult mai predispuși la dependența de jocuri decât fetele. În privința social media, ambele sexe sunt cam la fel afectate - dar acesta este un subiect mult mai puțin întâlnit în clinica din Mainz. „Folosirea rețelelor sociale face parte din societatea de astăzi, în mintea oamenilor este ceva firesc”, dar Müller presupune că există „un număr mare de cazuri neraportate”. Ministerul federal al Sănătății a comandat campanii educaționale care vizează în mod explicit utilizarea excesivă a rețelelor sociale. Müller este parte a unui proiect de cercetare care își propune să dezvolte opțiuni de tratament ulterioare.

Dependență pe viață

Cu cât medicii și psihologii pot interveni mai repede și înainte ca dependența să se cronicizeze, cu atât există șanse mai bune de a fi tratată. „Avem și pacienți care au avut simptome de dependență din adolescență, au venit la tratament pentru prima dată ca tineri adulți, unii au fost chiar internați, iar la 30 de ani sau mai apoi revin pentru că pur și simplu nu se pot lecui”.

Un loc la terapie devine din ce în ce mai greu de obținut. În ambulatoriul din Mainz, așteptarea pentru primul consult psihologic a crescut de la două săptămâni la trei luni. „Suntem departe de a putea oferi serviciile de îngrijire adecvate”. Pentru un loc la terapie se așteaptă între timp jumătate de an.

Mai multă educație

Președintele DAK-Gesundheit, Andreas Storm, cere oferte mai multe de prevenție și ajutor. „Dacă nu acționăm rapid acum, tot mai mulți copii și tineri vor aluneca în dependență și tendința negativă nu va mai putea fi oprită”. Storm crede că responsabilitatea aparține deopotrivă clasei politice și societății. „Copiii și tinerii trebuie să învețe să evalueze riscurile utilizării instrumentelor digitale și să reflecte asupra propriului comportament la utilizare, astfel încât să le poată folosi constructiv pe termen lung, în viața privată și profesională”.

Psihologii văd acest lucru ca pe o sarcină pentru părinți, chemați să instituie constant limite în utilizarea ofertelor de divertisment digital, în special în cazul copiilor mai mici. Un lucru este clar: computerele și telefoanele sunt omniprezente, lumea modernă ar fi de neconceput fără ele. În timp ce abstinența este posibilă în cazul dependenței de alcool sau nicotină, la tehnologie, recidiva este întotdeauna la doar un click distanță.