Președintele și elita juridică autohtonă au marcat două decenii de la înființarea Direcției Naționale Anticorupție, dar au greșit anul. Într-adevăr în 2002, premierul de atunci, Adrian Năstase a bifat cererea Bruxelles-ului de a-i prinde pe marii pești ai corupției autohtone printr-o instituție de carton. La fel ca liderii de azi, nici Năstase nu avea de gând să pună justiția la treabă împotriva propriilor oameni, de aceea și Ordonanța de Urgență (nr. 43 din 4 aprilie 2002) pentru punerea bazelor DNA a fost modificată de mai multe ori. 

România era în perioada în care trebuia să-și demonstreze bunele intenții, să-și schimbe legislația, să transforme un stat cu reflexe autocrate într-o democrație funcțională și o justiție controlată politic într-una independentă. La sfârșitul guvernării Năstase în 2004, România încheiase toate capitolele de negociere cu Uniunea Europeană, cu excepția celui referitor la Justiție. Parchetul Național Anticorupție exista, deci, dar nu se ocupa cu marea corupție așa cum insistau liderii Comisiei Europene, ci doar cu micile excrocherii. Practic, până în 2005, când totul s-a schimbat, circa 90% din cazurile de corupție instrumentate se încheiau cu  neînceperea urmăririi penale.

Apoi, în 2005 Monica Macovei, singura ministră a Justiției adusă din zona organizațiilor neguvernamentale, propune o reformă legislativă și o strategie cu termene clare, măsuri explicative și bugete pe linia anticorupției pentru perioada 2005-2007. Povestea de succes a DNA a început cu Monica Macovei și s-a terminat, deocamdată, cu Laura Codruța Kövesi, două femei hotărâte și puternice, care au fost date la o parte fără scrupule de politicienii vremii.

Monica Macovei a fost în 2007 victima liberalilor conduși de Călin Popescu Tăriceanu și a complicității cu PSD și UDMR, iar Codruța Kövesi a fost dată afară din fruntea DNA de social-democrații lui Liviu Dragnea și revocată de președintele Klaus Iohannis. Ambele și-au demonstrat calitățile la Bruxelles. 

Invitată să participe virtual la aniversarea pusă în scenă de DNA, actuala șefă a Parchetului European a spus că procurorii anticorupție au demonstrat că pot fi independenți și i-a urat instituției să „rămână puternică”. Liderul Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa a vorbit în discursul său despre dosarele penale pe care le are în lucru DNA și care însumează prejudicii de 4 miliarde de euro, adăugând că pentru rezultate durabile în eradicarea corupției ar fi nevoie de voință politică, acțiuni administrative de prevenție și educație în spiritul corectitudinii.

Din bilanțul celor 20 de ani aflăm că au fost trimise în judecată 15.000 de persoane, din care 400 de primari, 160 de magistrați, 60 de membri ai guvernului, 2 premieri (Victor Ponta și Adrian Năstase) și 1000 de polițiști. Prejudiciul produs bugetului de stat în dosarele trimise în judecată de DNA este de peste 5,4 miliarde de euro, iar procurorii anticorupție au cerut sechestre pentru recuperarea prejudiciilor în valoare de peste 4 miliarde de euro. Cele mai multe din rezultatele de palmares ale DNA au fost atinse în perioadele în care instituția era condusă de Kövesi (2013-2018) și Daniel Moraru (2005-2013).

Procurorii anticorupție nu mai au entuziasmul din trecut, pentru că nu mai există susținere politică pentru bătălia cu marii corupți, pentru că dreptatea se împarte mai simplu în spatele ușilor închise din politică, decât în sălile de judecată. Jurnaliștii s-au interesat la aniversarea de 20 de ani și despre dosarele în care e implicat fostul lider PSD, Liviu Dragnea: „Despre dosarul Tel Drum vă întrebăm la aniversarea de 30 de ani?”, l-au interogat jurnaliștii pe Crin Bologa. „Sper că în mandatul meu”, a răspun șeful DNA  făcând aluzie la o anecdotă în care fostul președinte Băsescu îl întreba pe Dumnezeu când va scăpa România de corupție, iar Dumnezeu îi răspundea „Nu în mandatul meu”. 

Dosarul Tel Drum, în care prejudiciul e de cel puțin 1 milion de euro, a fost început de DNA acum cinci ani și tergiversat, fără motive obiective după cum sugerează actualul procuror șef anticorupție, care dă indirect vina pe predecesorul său. 

Preşedintele Klaus Iohannis a lăudat activitatea DNA și a declarat că munca procurorilor anticorupție trebuie să fie dublată de o legislație care să garanteze independența justiției. Retorica președintelui nu are, însă, nimic în comun cu faptele lui, în fond, a făcut totul pentru ca justiția să fie tăcută, aservită, lipsită de nerv. A numit în funcții importante magistrați slabi profesional sau cu loialități politice cunoscute, l-a încurajat pe  Cătălin Predoiu, ministrul liberal al Justiției să păstreze legile comandate de Dragnea, împotriva cărora altă dată ar fi ieșit mii de oameni în stradă. A acceptat inclusiv această falsă aniversare în care DNA sărbătorea 20 de ani de la înființarea unei instituții artificiale pe care a pus-o pe picioare Adrian Năstase pentru a-i induce în eroare pe fruntașii Comisiei Europene, care evaluau pregătirea țării pentru aderarea la UE. Adevărata DNA va sărbători 20 de ani de activitate în 2025.