Cu doar o zi înainte de a zbura spre Praga, preşedintele american Barack Obama a făcut public un nou demers strategic al Administraţiei pe care o conduce. Cu acordul Congresului, şeful Casei Albe a promis că Statele Unite nu vor recurge la arme nucleare împotriva ţărilor ce nu dispun de un astfel de arsenal. Desigur, în ce-i priveşte pe cei ce nu respectă regulile jocului (trimitere către, desigur, Iran şi Coreea de Nord), "toate opţiunile rămân deschise", a explicat, înainte ca aeronava US Air Force One să decoleze spre Europa, Robert Gates, secretarul american al Apărării.

Cei care au răsfoit atent şi avizat documentul s-au împărţit în două tabere.Unii văd jumătatea plină a paharului, alţii jumătatea lui goală. Cei dintâi remarcă diferenţa faţă de strategia nucleară a predecesorului lui Obama: în 2001, George W. Bush considera arsenalul nuclear american drept panaceu universal. Cei din urmă, în schimb, pun accentul pe formulările din angajamentul Casei Albe: dacă "preocuparea fundamentală" este de a nu lansa atacuri nucleare, atunci care ar fi "preocupările non-fundamentale"? În opinia pesimiştilor, Administraţia Obama a făcut un pas încă prea mic. Aici, la jumătatea goală a paharului, se alătură şi îndoielile neoficiale ale Moscovei, exprimate prin serviciile media apropiate Kremlinului, şi care amintesc de modul în care Statele Unite au declarat război Irakului, în 2003, în absenţa unor dovezi explicite ale implicării Bagdadului în evenimentele de la 11 septembrie 2001.

Moscova nu crede în semnături

Documentul făcut public marţi şi acordul semnat cu Dmitri Medvedev la Praga sunt cele două "cadouri" pe care Washingtonul doreşte să le ofere participanţilor la conferinţa dedicată Tratatului de Neproliferare Nucleară, programată să se desfăşoare luna viitoare.

Dinspre Moscova, înainte ca Dmitri Medvedev să fi ajuns la Praga, s-a auzit vocea şefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, care a avertizat că, dincolo de orice acorduri, Moscova îşi rezervă dreptul de a abroga unilateral înţelegerea, în cazul în care se va simţi pusă în dezavantaj de plănuitul scut american antirachetă. Despre acest subiect s-a mai scris, în preajma oficializării summitului de la Praga, anume, că Barack Obama şi Dmitri Medvedev s-au certat, telefonic, tema fiind includerea României în schemele strategice de apărare anti-nucleară ale Casei Albe.

Cât despre tratatul pe care îşi pun semnătura Obama şi Medvedev, acesta prevede ca, la şapte ani de la intrarea în vigoare a documentului, arsenalul să nu depăşească 700 de rachete balistice, 1550 de focoase şi 800 de lansatoare. În condiţiile date, Statele Unite sunt cele care vor avea de dezafectat mai multă muniţie.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Medana Weident