S-au împlinit doi ani de la debutul revoluţiei egiptene, dar motive de bucurie nu prea există. Demonstranţii se strâng din nou în Piaţa Tahrir pentru a protesta împotriva modului în care este guvernată ţara.

Pe fundalul nemulţumirilor, Mohamed el Baradei, fostul şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, devenit între timp şef al alianţei "Frontul Salvării Naţionale", de opoziţie, le cere susţinătorilor săi: "Ieşiţi în stradă pentru a împlini idealurile revoluţiei."

Şi ziarele de mare tiraj din Egipt dau de înţeles că revoluţia a fost deturnată de la obiectivele sale principale. "Visam că lucrurile se vor schimba, dar nimic nu s-a schimbat. Parcă revoluţia nici nu a avut loc", comentează cotidianul "Al masry al yaum".

Nici bilanţul ziarului "Al Shouruq" nu este mai încurajator. Un comentator scrie: "Am sperat într-o minune, dar această minune arată acum aşa: Copiii noştri sunt vârâţi în închisori civile sau militare. Săracii devin şi mai săraci, în timp ce bogaţii, cu nume schimbate şi înregimentaţi în noi alianţe politice, îşi înmulţesc averile."

Momentul ales de şeful statului egipten, Mohamed Mursi, pentru a vizita mai multe capitale europene, nu este unul prielnic. În Germania, cel puţin, nu-l aşteaptă clipe confortabile. Gazdele sale de la Berlin îi vor pune o sumedenie de întrebări incomode, chiar dacă au înţelegere pentru situaţia dificilă în care se află ţara de la Nil.

Această înţelegere a fost cel mai bine exprimată de politicianul german, Ruprecht Polenz, membru al Uniunii Creştin Democrate, principala formaţiune de guvernământ, care este şi preşedintele Comisiei pentru Politică Externă a Bundestagului. El a declarat pentru DW: "După decenii de dictatură, egiptenii sunt acum în căutarea unor noi forme de convieţuire socială. Ar fi nerealist să aşteptăm ca procesul să se desfăşoare rectiliniu, fără suişuri şi coborâşuri."

Unde va duce până la urmă acest proces - această întrebare rămâne momentan fără răspuns în cercurile diplomaţiei germane. Politicianul social-democrat Klaus Brandner, preşedintele grupului parlamentar de prietenie germano-egiptean, se aşteaptă la o islamizare accentuată a societăţii egiptene. Asta nu înseamnă însă automat că ţara se îndreaptă spre o teocraţie după model iranian, ci mai degrabă spre modelul turcesc, unde mai există o separaţie clară între stat şi religie.

În opinia lui Brandner, alegerile parlamentare din acest an vor fi o mare ocazie pentru continuarea procesului de democratizare a Egiptului. Un parlament puternic este o precondiţie pentru funcţionarea unei democraţii reale şi nu doar declarate. "În joc sunt drepturi sociale, drepturile omului şi mai ales drepturile femeilor. Fără acestea nici buna funcţionare a economiei nu este posibilă", a declarat pentru DW parlamentarul laburist.

Politicienii germani vor putea să vadă care sunt intenţiile preşedintelui egiptean şi în funcţie de tratamentul aplicat filialei de la Cairo a fundaţiei politice Konrad Adenauer, apropiată de Uniunea Creştin Democrată. Experţii de acolo se confruntă în prezent cu unele dificultăţi.

Ruprecht Polenz a subliniat: "Vrem să auzim din gura lui Morsi cum apreciază munca de edificare a societăţii civile în ţara sa, chiar dacă în urma acestui proces pot să apară şi structuri incomode pentru Frăţiile sale Musulmane, deschise poate pentru concurenţă." Viitorul filialei de la Cairo a fundaţiei Konrad Adenauer va demonstra până la urmă "ce înţelege preşedintele egiptean prin pluralism", a conchis Polenz.

Morsi a pornit spre Europa dintr-o ţară intens frământată. În Germania va fi întrebat despre cauzele acestor frământări şi despre măsurile la care va recurge pentru a le pune capăt.