1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Președintele pro-rus al țării, la Bruxelles

6 februarie 2017

Președintele moldovean, Igor Dodon, și-a început vizita oficială de trei zile la Bruxelles.

Igor Dodon și Pirkka Tapiola la Chișinău
Igor Dodon și Pirkka Tapiola la ChișinăuImagine: president.md

După ce a pledat la Moscova pentru denunțarea Acordului de Asociere cu UE, pentru nedeschiderea unui biroul NATO la Chișinău, pentru „parteneriat strategic cu Rusia” și „memorandum cu Uniunea Eurasiatică”, luni, 6 februarie, președintele moldovean, Igor Dodon, și-a început vizita oficială de trei zile la Bruxelles.

În pofida declarațiilor belicoase făcute la Moscova, unde a spus că „Moldova nu a obținut nimic de pe urma semnării Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu UE, ci doar a pierdut piața rusească”, Igor Dodon va beneficia, la Bruxelles, de întâlniri la cel mai înalt nivel. Acesta va fi primit de președintele Consiliului European, Donald Tusk, de înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini, vicepreședinte al Comisiei Europene. De asemenea, Dodon se va întâlni cu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, precum și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Un „alt” Dodon la Bruxelles

În ajunul vizitei la Bruxelles, Dodon și-a schimbat retorica. Acesta a menționat că va discuta cu oficialii europeni despre implementarea Acordului de Asociere cu UE: „Vom discuta despre relațiile bilaterale, implementarea Acordului de Asociere cu UE, dar și despre deficiențele și lacunele care sunt evidente după 2 ani de implementare. I-am transmis d-lui Ambasador (șefului Delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola – n.n.) proiectul Memorandumului privind cooperarea dintre Comisia Economică Eurasiatică și Republica Moldova, acord care intenționez să fie semnat cu Uniunea Eurasiatică și care nu contravine Acordului de Asociere cu UE”, a spus președintele moldovean. El a precizat că Moldova „trebuie să coopereze absolut cu toți”, iar „această cooperare trebuie să aibă la bază interesele țării noastre Republica Moldova”.

Declarațiile lui Dodon la Moscova

În cadrul recentei vizite oficiale la Moscova, Igor Dodon i-a promis președintelui rus Vladimir Putin că PSRM (al cărui președinte Dodon nu mai este) va cere anularea Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană, dacă va avea majoritate parlamentară după alegerile din 2018. El a spus că Moldova nu a obținut nimic de pe urma semnării Acordului de Asociere cu UE, ci doar pierderea pieței rusești (Rusia a pedepsit Moldova prin impunerea embargourilor economice). La întoarcerea în Moldova, președintele Dodon a continuat atacurile la adresa UE, invocând inclusiv informații false despre exporturile moldovenești pe piața UE. Președintele pro-rus a sugerat că prin semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, Moldova și-a deschis piața pentru „invadarea” pieței moldovenești cu produse europene și a insistat asupra renegocierii acestui Acord în cadrul unei trilaterale Moldova-Rusia-UE, idee agreată și de Vladimir Putin.

De menționat că magazinele cu produse alimentare din Republica Moldova sunt pline cu produse importate din Rusia și Ucraina, cele de proveniență europeană fiind inexistente pe rafturi, inclusiv în magazinele mari.

Statisticile nu mint ca președinții

Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a Federicăi Mogherini, a declarat că Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova cu UE este „baza relațiilor dintre cele două părți”, Acord care „a oferit rezultate pozitive atât pentru Moldova, cât și pentru comunitatea europeană”. Maja Kocijancic a precizat că „profunzimea relațiilor UE cu Moldova este demonstrată și de alte înțelegeri-cadru importante, cum ar fi cele referitoare la mobilitatea cetățenilor (liberalizarea regimului de vize)”.

Conform statisticilor oficiale, schimburile comerciale între UE și Republica Moldova au scăzut, în 2015, cu 6% din cauza scăderii exporturilor UE în Republica Moldova. Pe de altă parte, importurile UE din Moldova au crescut cu 5% în 2015 și cu 21% față de 2013 (anul de dinaintea semnării Acordului de Liber Schimb UE - Republica Moldova). Momentan, UE absoarbe 63% din exporturile totale ale Republicii Moldova. Exportul produselor agricole moldovenești pe piața europeană a crescut, în 2015, cu 9%. Tendința pozitivă a continuat și în prima jumătate a anului 2016 în ceea ce privește exportul în UE a semințelor de floarea soarelui, nuci, struguri, fructe uscate, grâu, orz, zahăr, unele tipuri de hârtie, îmbrăcăminte și articole de dormitor de producție moldovenească.

Implementarea Acordului de Asociere cu UE - creșterea anuală a PIB cu 5,4%

Potrivit calculelor UE, dacă Chișinăul va implementa cu strictețe reformele prevăzute în Acordul de Asociere cu UE, Acordul de Liber Schimb va genera sporirea anuală a Produsului Intern Brut al Moldovei cu 5,4%.

Ministrul moldovean al Economiei, Octavian Calmîc, a menționat în cadrul Forumului moldo-austriac de afaceri că Moldova va continua să absoarbă oportunitățile pieței europene până va atinge un nivel al exporturilor pe această piață de 85% din total. El a spus că Guvernul implementează mai multe strategii prin care urmărește crearea unui mediu de afaceri favorabil și atractiv atât pentru dezvoltarea companiilor autohtone, cât și pentru cele străine, care vin cu investiții în Moldova. Între acestea: diminuarea numărului organelor de control, eliminarea unui set întreg de acte permisive, crearea ghișeului unic.

„Dodon să se hotărască încotro vrea să o apuce”

Potrivit europarlamentarului român, Monica Macovei, Acordul de Asociere cu Moldova „este cel mai favorabil pe care UE l-a făcut vreo dată pentru o ţară”: „Partea economică a Acordul de Liber Schimb e foarte favorabilă Moldovei. Spun asta fiindcă am tot auzit minciunile şi propaganda rusă spunând că o să fie invadată piaţa din Moldova cu produse din UE… Moldova exportă în UE, nu importă. Dacă vrea să importe bine, dar nu o obligă nimeni. În schimb, are o cotă foarte mare de export - așa cum nu a avut nici o altă ţară până acum. Deci, nu se dă cu piciorul la aşa ceva, pentru că, în primul rând, asta înseamnă bunăstarea oamenilor”, a menționat Monica Macovei pentru TVR-Moldova. Iar europarlamentarul Cristian Preda a spus că așteaptă ca, în cadrul vizitei la Bruxelles, Igor Dodon „să se hotărască încotro vrea să o apuce”.

Experți: Dodon gândește rusește - străin intereselor naționale

Igor Dodon deja dăunează economiei moldovenești prin crearea unei incertitudini strategice în ceea ce privește viitorul țării pentru investitorii străini. Ideea ca Moldova să denunțe Acordul de Asociere cu UE pentru a adera la Uniunea Economică Eurasiatică ar însemna „suicid economic pentru Moldova”, susțin experții din cadrul „Expert-Grup”.

„Acum Dodon nu are autoritatea de a face ceva, deoarece competențele lui constituționale ca președinte sunt limitate, iar majoritatea parlamentară și guvernul sunt dominate de partide cu agendă pro-europeană, care nu sunt de acord cu el. Totuși, nu mai târziu de anul 2018 vor avea loc alegeri parlamentare și Dodon urmărește obținerea unei majorități parlamentare, astfel încât să poată merge înainte cu obiectivele sale”, menționează experții.

Realitatea

Republica Moldova este cea mai săracă țară din Europa, deși, conform statisticilor UE, este „cel mai mare beneficiar de asistență europeană din lume pe cap de locuitor”. Corupția și oligarhia au preluat controlul asupra instituțiilor statului. Tinerii dezamăgiți pleacă în străinătate și nu se mai întorc, iar cei care rămân se răzbună pe guvernarea coruptă, care se declară „pro-europeană”, votând partidele pro-ruse. Un studiu realizat de „Magenta Consulting” arată că, zilnic, din Moldova pleacă și nu se mai întorc 106 locuitori. Potrivit unei hărți publicate de cotidianul britanic „Daily Mail”, Republica Moldova este în top 10 țări care au cei mai mulți cetățeni plecați peste hotare. Aproximativ 22% din cetățenii Republicii Moldova muncesc în străinătate. Moldova ocupă în acest top a șasea poziție, după Bosnia și Herțegovina, Albania, Macedonia, Portugalia și Muntenegru.