În interviul acordat săptămânalului Der Spiegel, Schulz se declară sceptic atunci când politicieni sau simpli europeni se tem că întregul continent va fi invadat de imigranţi. "Avem urgent nevoie de reformarea legislaţiei privind imigrarea. Aşa am putea avea şi formula cheie cu ajutorul căreia să distribuim imigranţii în toate statele membre."

Îngrijorat de soarta celor mai săraci se arată şi comisarul european pentru energie Günther Oettinger.

În Focus el propune o dublă strategie împotriva calvarului imigranţilor: "control mai vigilent la graniţe şi perspective economice în ţările de origine."

Nu tocmai încântat de schimbările sociale din Germania se declară ministrul federal de interne, conservatorul Hans-Peter Friedrich.

Citat de Rheinische Post de la Düsseldorf, el şi-a manifestat public teama că decizia tribunalului de land privind acordarea ajutorului social pentru o familie originară din România, care timp de un an nu a găsit nimic de lucru în Germania, va încuraja sporirea numărului de imigranţi.

"Uniunea Europeană trebuie să se asigure că fondurile europene destinate României şi Bulgariei vor fi într-adevăr absorbite", a comentat Friedrich. Banii sunt destinaţi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă în ţările de origine, mai ales pentru cetăţenii minorităţilor sinti şi roma.

Bavarezii de la Süddeutsche Zeitung prezintă drama celor plecaţi în căutarea unei vieţi mai bune şi intraţi în greva foamei chiar în mijlocul Berlinuluii, în Faţa porţii Brandenburg. După o săptămână în care au refuzat mâncarea, aceştia renunţă şi la apă, ca protest extrem faţă de condiţiile inumane din lagărele destinante azilanţilor.

Din capitala federală, Berliner Zeitung realizează o radiografie a României în anul 2013.

"Prea săraci pentru a emigra" - un reportaj de pe străzile Bucureştiului, dar şi din satele Moldovei, Olteniei sau Dobrogei, unde o treime din populaţie trebuie să se descurce cu mai puţin de o sută de euro pe lună.

Şi totuşi, citim în ziarul berlinez, mitul "emigrării în masă a săracilor" este contrazis de studii serioase, precum cel al sociologului Monica Şerban. Potrivit rezultatelor, doar şase procente din cei care părăsesc România nu vor să muncească. În plus, cei mai mulţi emigranţi revin în ţară: numai în 2012 250.000 de români s-au repatriat, printre aceştia şi mulţi medici, care au întors spatele unor ţări bogate precum Germania, Marea Britanie sau Belgia.