Alexandru Munteanu nu a oferit alte explicații. De vină ar putea fi două proiecte de reformă cu impact social major - reforma fiscală și legea salarizării – ambele criticate dur în societate în ultimele săptămâni. Pe 1 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, președinta Maia Sandu a cerut Guvernului să pună pe pauză cele două proiecte și să analizeze reacțiile și propunerile apărute în spațiul public. La câteva minute după conferința de presă a șefei statului, în debutul ședinței Guvernului, premierul Alexandru Munteanu menționa exact contrariul: „Vom continua reformele pe care le-am pornit în ceea ce privește legea salarizării și reforma fiscală.” 

Creștere economică cu bani din buzunarele oamenilor

Cele mai multe critici ale societății au vizat reforma fiscală prin uniformizarea TVA (20%) la toate tipurile de produse, servicii și activități, inclusiv la energie, medicamente, agricultură, ceea ce ar genera scumpiri substanțiale și ar crește esențial povara asupra oamenilor care și așa o duc greu. 40% dintre familiile din Moldova trăiesc la limita sărăciei. Cu opt luni în urmă, când a preluat mandatul de premier, Alexandru Munteanu a spus că esența mandatului său este asigurarea unei creșteri economice palpabile și atragerea investițiilor.

Din cauza războiului din Ucraina și a lipsei unei umbrele de securitate pentru Moldova, investitorii au rămas reticenți în raport cu Republica Moldova. Totuși, premierul și-a propus o creștere economică de 7% la finele anului 2028 și intenționa să obțină această creștere prin impunerea unei reforme fiscale dure în 2027. Adică pe seama acumulării a 6 miliarde de lei moldovenești în plus din impozite și taxe: o povară sufocantă pentru populație și business. 

Lipsa comunicării a dinamitat reforma

Proiectul controversat a fost aruncat în spațiul public pentru dezbateri, în faza inițială, fără explicații sau comentarii. Decidenții au început turul televiziunilor și explicațiile pe online abia după ce a izbucnit scandalul, iar nervozitatea a atins cote maxime, opoziția pro-rusă alimentând furia oamenilor, ei pozând în apărători ai oamenilor săraci. 

În plus, a izbucnit scandalul cu directorul MoldAtsa care și-ar fi falsificat CV-ul, potrivit unei investigații din Ziarul de Gardă, și cu salariul de 10.000 de euro la această întreprindere de stat al verișoarei șefei statului, Anastasia Taburceanu. Apoi s-a aflat că majoritatea secretarilor de stat mai dețin și funcții de „reprezentanți ai statului” în consiliile de administrație ale companiilor de stat cu remunerații de 6.000 de euro. Acest cumul de factori a afectat încrederea oamenilor în guvernare, chiar dacă au urmat scuze publice și asumarea greșelii de către primele persoane în stat. 

Guvern nou în cel mult trei săptămâni 

Un nou guvern ar urma să fie învestit rapid. PAS are majoritate parlamentară pentru aceasta și nu depinde de voturile opoziției. Maia Sandu a anunțat vineri dimineață că va consulta săptămâna viitoare fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat. Până la învestirea noului guvern, actualul premier Alexandru Munteanu va exercita interimatul. Șefa statului le-a cerut miniștrilor să-și continue activitățile, pentru că Moldova are sarcini importante de îndeplinit până în luna septembrie: „Trebuie să reușim să avem un guvern destul de repede. (…) Vreau să le amintesc colegilor din Guvern că avem niște sarcini foarte concrete și ambițioase pe care trebuie să le îndeplinim până pe 1 septembrie, iar această schimbare de Guvern nu trebuie să influențeze obiectivul nostru. De aceea, îi rog atât pe miniștrii – chiar dacă Guvernul este demis, ei rămân la locul de muncă - cât și pe toți ceilalți colegi din Guvern și din agențiile care lucrează pe agenda de integrare europeană - să nu facem nicio pauză, să nu ne oprim nicio clipă, dimpotrivă, să lucrăm și mai rapid.” 

Potrivit ei, următorul Guvern va trebui să revadă mai multe decizii și să accelereze reformele: „Este nevoie să regândim mai multe decizii, inclusiv pe politica fiscală și legea salarizării. Trebuie să avem în guvern o echipă unită, puternică, care să îndeplinească obiectivul nostru de țară - aderarea la Uniunea Europeană. E nevoie de pași hotărâți pentru implementarea măsurilor de dezvoltare economică și pentru curățarea instituțiilor.” 

Maia Sandu: „A avut mână liberă, dar a ales să plece”

Ea a respins acuzațiile că nu l-ar fi lăsat pe Alexandru Munteanu să lupte împotriva abuzurilor: „Domnul prim-ministru a avut mână liberă să conducă Guvernul așa cum a considerat corect. El a ales să plece. Reformele sunt dificile. Apreciez eforturile depuse de el, dar și de întregul cabinet de miniștri în aceste luni”. Totuși, președinta a spus că a așteptat „mai multă implicare în decizii complicate, mai multă prezență pentru a asculta oamenii și pentru a le explica ce fel de reforme trebuie să facem și de ce trebuie să le facem”.

Șefa statului a confirmat că a avut, în ultima săptămână, mai multe discuții cu Alexandru Munteanu despre reformele care au generat dezbateri intense în societate, în special reforma fiscală, și crede că „aceste reforme puteau fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să putem obține sprijinul și încrederea cetățenilor că lucrurile pe care le facem sunt în beneficiul țării”.

De asemenea, Maia Sandu a vorbit la conferința de presă de vineri despre relația mai dificilă a lui Alexandru Munteanu cu ministrul Educației, Dan Perciun. „Nu a fost nicio condiție prezentată de către domnul Munteanu cu referire la restructurări, lupta împotriva corupției. A fost o singură obiecție exprimată în discuții, care ține de relația lui interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării”, a precizat Maia Sandu.

Integrarea europeană rămâne prioritate

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, i-a mulțumit premierului demisionar Alexandru Munteanu pentru activitatea desfășurată și a anunțat consultări cu Maia Sandu pentru săptămâna viitoare în vederea desemnării unui nou premier. Liderul PAS a spus că fracțiunea „va discuta în următoarele zile despre lucrurile necesare a fi făcute în perioada următoare, inclusiv în ce privește reformele-cheie: politica fiscală și legea salarizării. Vom asculta mai multe opinii și vom analiza foarte atent așteptările societății. Cel mai important este să continuăm fără întreruperi eforturile legate de aderarea la UE”, a scris Igor Grosu pe Facebook.