María Corina Machado, 58 de ani, lidera opoziției din Venezuela, militează activ pentru drepturile omului.

Ea s-a născut în 1967 în Caracas, fiind fiica magnatului din domeniul siderurgiei Henrique Machado și a Corinei Parisca, de profesie psiholog. Laureata de anul acesta a Premiului Nobel pentru Pace a studiat inginerie economică la Universitatea Catolică din capitala venezueleană, apoi a urmat studii postuniversitare la Yale.

În iulie 2024, dacă alegerile din Venezuela ar fi fost libere și corecte, iar dictatorul Nicolás Maduro i-ar fi permis să candideze,  Machado ar fi fost probabil aleasă noua președintă a Venezuelei. Ea a fost desemnată candidată la alegerile prezidențiale din partea opoziției ”Mesa de la Unidad Democrática”, dar a fost apoi exclusă de Consiliul Electoral Național, apropiat de guvern.

La câteva zile după alegeri, curajoasa politiciană a fost nevoită să se ascundă din motive de siguranță, după ce a reușit să pună sub presiune regimul într-o măsură fără precedent.

Mai multe guverne și președinți din întreaga lume au cerut deja eliberarea lui Machado, între care președintele argentinian Javier Milei și cel francez Emmanuel Macron. La începutul acestui an, Donald Trump s-a implicat pentru prima dată în evenimentele din Venezuela. ”Activista democratică venezueleană María Corina Machado și președintele ales González exprimă pașnic vocea și voința poporului venezuelean”, a scris el pe platforma sa Truth Social. ”Acești luptători pentru libertate nu trebuie să fie răniți, ci trebuie să rămână în siguranță și în viață”. 

În 2002, Machado fonda organizația neguvernamentală Súmate (”Alătură-te”), împotriva căreia fostul președinte Hugo Chávez a luat măsuri active. Între 2010 și 2014, Machado a fost deputată în parlament, dar a fost nevoită să părăsească această funcție din cauza acuzațiilor fabricate de regim. Ulterior, ea a susținut mișcarea democratică din afara parlamentului.

La un miting electoral în 2011, mai mulți necunoscuți au atacat un grup din jurul lui Machado, unul dintre colaboratorii ei fiind rănit de împușcături. 

Toți vorbeau despre Trump

În ultimele luni s-a vorbit deseori despre posibilitatea ca însuși președintele american să fie marele câștigător al Premiul Nobel pentru Pace. Deși liderul american își dorește cu ardoare această distincție, termenul de înscriere s-a încheiat încă din ianuarie, când al doilea mandat al său nici măcar nu începuse.

Însă chiar dacă s-ar fi aflat printre cele 244 de persoane nominalizate pentru Premiul Nobel pentru Pace, alături de 94 de organizații, comitetul a luat decizia înainte ca planul în 20 de puncte al preşedintelui Donald Trump să lanseze negocierile de pace în Orientul Mijlociu. Lista nominalizaților este ținută secretă timp de 50 de ani.

Cu toate acestea, ambiția lui Trump a făcut a sporit în mod semnificativ atenția mediatică față de acordarea Premiului Nobel pentru Pace. În Norvegia, unde se acordă premiul, unii observatori au speculat că influența lui Trump ar putea avea și un efect contrar, în sensul în care Comitetul Nobel ar fi putut decerna marele premiul unei persoane cu viziuni diametral opuse valorilor lui Trump.

Premiul Nobel pentru Pace se acordă din 1901. În timp ce toate celelalte premii sunt înmânate la Stockholm, Premiul Nobel pentru Pace este înmânat la Primăria din Oslo.