"Comitetul norvegian Nobel a decis: laureaţii premiului Nobel pentru Pace pe anul 2014 sunt Kailash Satyarthi şi Malala Yousafzai pentru eforturile lor contra oprimării tinerilor şi copiilor şi pentru lupta privind dreptul la educaţie. Copiii trebuie să meargă la şcoală, nu să fie exploataţi în scopuri financiare", a anunţat preşedintele Comitetului, Thorbjörn Jagland.

Malala Yousafzai, militantă pentru dreptul la educaţie în vârstă de numai 17 ani, este cea mai tânără laureată din istoria premiilor Nobel. Malala a primit distincţia "pentru lupta sa prin care a devenit un simbol al dreptului la educaţie pentru fetele din întreaga lume".

Mai puţin cunoscut publicului larg, Kailash Satyarthi (60 ani) luptă de multă vreme, prin proteste paşnice, contra exploatării copiilor în scopuri financiare. Eforturile sale în acest sens au dus la includerea drepturilor copiilor în convenţiile internaţionale.

"Eu sunt Malala"

Titlul autobiografiei sale este simplu: "Eu sunt Malala". Subtitlul: "Fata pe care talibanii au vrut s-o împuşte din cauză că luptă pentru dreptul la educaţie". La începutul lunii octombrie 2013 a fost lansată autobiografia tinerei pakistaneze Malala Yousafzai, la exact un an de la atentatul săvârşit asupra sa.

În octombrie 2012, în timp ce se afla în drum spre şcoală, fata de origine pakistaneză a fost ţinta unui atac armat comis de către talibani. În ciuda incidentului, Malala a continuat să lupte pentru dreptul fetelor de a accede la educaţie.

În valea Swat (nord-vestul Pakistanului), Malala era un personaj cunoscut. Pentru talibani, un personaj deranjant. Fiică de învăţător, ea lupta pentru dreptul fetelor de a frecventa şcoala. În ziua în care a fost atacată, talibanii au năvălit în autobuzul şcolii şi au întrebat: "Care e Malala?". Au împuşcat-o în cap.

Grav rănită, fata a fost operată şi apoi trimisă la un spital din Marea Britanie - ţară în care trăieşte şi acum împreună cu familia sa.

"Slavă-Domnului! Nu sunt moartă." Acestea au fost primele gânduri când şi-a revenit din comă într-o clinică din Birmingham, scrie Malala în autobiografia sa. Fata a devenit un simbol al luptei contra restricţiilor impuse fetelor şi femeilor.

La împlinirea vârstei de 16 ani, Malala a ţinut un discurs în faţa Adunării Anuale de Tineret a ONU de la New York. A fost primită de către regina Elizabeta a II-a a Marii Britanii, a fost distinsă cu premiul internaţional "Children's Peace", iar din partea Parlamentului European a primit renumitul premiu "Saharov".

Planuri nerealiste

Deşi în ţara de origine are destui admiratori, nu toată lumea o iubeşte. "După atentat şi plecarea în Marea Britanie, dar mai ales după discursul de la ONU, în Pakistan a demarat o adevărată campanie contra ei", spune coordonatoarea fundaţiei germane "Heinrich-Böll", Britta Petersen. "Tatălui fetei i s-a reproşat că ar fi manipulat-o. Pe el l-au numit proxenet, iar pe ea târfă a occidentului", adaugă Petersen.

Într-un interviu acordat postului BBC, Malala Yousafzai a încurajat dialogul cu talibanii. Acesta ar fi, în opinia sa, "cea mai bună cale de rezolvare a problemelor şi de încetare a războiului". Malala visează să se întoarcă în Pakistan şi să facă politică - dorinţe pe care Britta Petersen le consideră irealizabile în viitorul apropiat. Nici măcar în condiţiile în care, la nominalizarea pentru premiu, premierul Sharif a numit-o "mândria Pakistanului".