1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Presedintia are aceeasi pozitie cu MAE privind R. Moldova

11 iunie 2019

La solicitarea Ziare.com, Administratia Prezidentiala transmite ca pozitia oficiala a Romaniei in ceea ce priveste situatia politica din R. Moldova a fost exprimata, marti, prin comunicatul de presa facut public de MAE.

Klaus Iohannis,
Imagine: Imago/Xinhua

Astfel, punctul de vedere este unul asumat atat de MAE, cat si de Presedintie, el exprimand pozitia Romaniei, formulata, asa cum e si procedura, in urma intrunirii unui grup de lucru.

In esenta, Romania se raliaza acum pozitionarii UE, aceea de a recunoaste legitimitatea Parlamentului, care a numit, de altfel, noul Executiv. Asadar, implicit, Guvernul Maia Sandu este considerat a fi legitim.

Tacerea presedintelui Klaus Iohannis a fost remarcata pe agenda publica, in contextul in care Uniunea Europeana a recunoscut Guvernul Maia Sandu, iar mai multe state europene, printre care si Germania, Franta si Polonia, au legitimat practic acest nou guvern de la Chisinau, recunocand parlamentul actual, cel dizolvat la cererea lui Vlad Plahotniuc.

O clarificare de la Cotroceni a devenit cu atat mai necesara luni seara, cand ministrul Teodor Melescanu a validat ideea alegerilor anticipate, scenariul pus pe agenda tot de Vlad Plahotniuc, impotriva caruia s-a format noua coalitie de la Chisinau si a spus ca nu exista uzanta recunoasterii unui guvern. MInistrul roman a nuantat, spunand ca este un punct de vedere personal.

Contextul

Amintim ca Ministerul Afacerilor Externe a transmis, marti, referitor la criza politica din Republica Moldova, ca "intr-un stat democratic, vointa cetatenilor, exprimata prin vot (...) este singura care asigura un proces politic legitim, bazat pe dialog".

"Avand in vedere evolutiile recente de pe scena politica a Republicii Moldova, inclusiv formarea unei noi coalitii guvernamentale si a unui nou guvern de catre Parlamentul Republicii Moldova, democratic ales la scrutinul din 24 februarie 2019,

Romania, ca partener strategic al Republicii Moldova, considera ca, intr-un stat democratic, vointa cetatenilor, exprimata prin vot si reflectata in configuratia politica a Parlamentului, este singura care asigura un proces politic legitim, bazat pe dialog", precizeaza ministerul intr-un comunicat de presa remis marti, la cateva zile de la izbucnirea crizei de peste Prut.

Pozitia de azi a MAE este similara cu cea a UE si a statelor occidentale, care au recunoscut dreptul coalitiei PSRM - ACUM de a forma un guvern, in ciuda deciziilor Curtii Constitutionale a Moldovei.

MAE subliniaza ca "Romania isi exprima deplina disponibilitate de continuare a Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeana a Republicii Moldova, care este baza esentiala a relatiei bilaterale, in conditiile in care Republica Moldova va aplica strict acest Parteneriat Strategic si va continua ferm si consecvent parcursul sau european, inclusiv implementarea Acordului de Asociere si a Acordului de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzator cu Uniunea Europeana si a reformelor necesare pentru apropierea de UE".

Aceasta pozitie a MAE o contrazice pe cea a ministrului de Externe, Teodor Melescanu, ceea ce este o premiera cel putin in istoria recenta. Ministrul a precizat, luni, ca Romania nu recunoaste noul guvern de la Chisinau, pentru ca nu exista aceasta institutie de drept international.

Intrebat de jurnalisti direct daca MAE recunoaste Guvernul Maia Sandu, asa cum au facut-o deja Uniunea Europeana, dar si Rusia, Melescanu a dat un NU diplomatic.

"Nu exista institutia recunoasterii guvernului, exista recunoasterea unui stat. Noi suntem preocupati ca exista o situatie exploziva si vrem sa subliniem ca trebuie gasite modalitati de a fi depasita aceasta situatie. Atunci cand lucrurile se incurca, solutia e sa ne intoarcem la electorat. Alegerile anticipate din 6 septembrie nu ar fi o mare problema", a spus Melescanu, intr-o conferinta de presa.

La Chisinau, un nou guvern fost investit la data de 8 iunie, atunci cand Parlamentul format din majoritatea ACUM-PSRM a votat-o pe Maia Sandu in functia de premier, iar aceasta a depus juramantul.

In acelasi timp, insa, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutional decretul de numire in functie, iar fostul premier Pavel Filip a fost numit de CC in functia de presedinte interimar, acesta anuntand ca dizolva Parlamentul si vor avea loc alegeri anticipate pe 6 septembrie.

 

AICI cititi articolul integral pe Ziare.com