Ponderea politică a Germaniei în NATO nu s-a schimbat niciodată atât de rapid ca în ultimele 16 luni. Aşa-numita "schimbare a vremurilor", deci punctul de cotitură în politica germană, despre care cancelarul german Olaf Scholz a vorbit în Bundestag la câteva zile după debutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022, devine acum perceptibilă.

Mulţi membri ai NATO se uită în acest moment la evoluţiile politice din Germania, fiindcă la reuniunea la vârf a NATO de la Vilnius se aşteaptă un răspuns la insistenţele Ucrainei de a fi primită în alianţa militară.

Securitate de durată pentru Ucraina

Fundaţia Ştiinţă şi Politică (SWP) de la Berlin a prezentat în ajunul summit-ului NATO din capitala Lituaniei, Vilnius, o analiză intitulată "Securitate de durată pentru Ucraina", în care solicită paşi concreţi la capătul cărora ţara ar putea deveni membră a alianţei.

În acest sens, Kievul ar trebui sprijinit printr-un "Pact pentru securitate, reconstrucţie şi pace". Concret ar fi vorba de "măsuri reciproce de întărire", convenite între diverşi actori. În speţă între UE, NATO, grupul G7, al naţiunilor industrializate şi mai bine de 50 de naţiuni care oferă sprijin militar, sub conducerea SUA, şi care coordonează de la baza aeriană americană Ramstein, din vestul Germaniei, livrările de arme către Ucraina.

"În context, Germaniei îi revine rolul de ţară centrală, atât în privinţa mijloacelor financiare cât şi a capacităţilor, dar mai ales sub aspectul ponderii politice", a declarat pentru DW co-autoarea analizei, cercetătoarea SWP Margarete Klein.

"Suntem preocupaţi de faptul că trebuie asigurată securitatea Ucrainei pe termen lung", susţine Klein, care conduce în cadrul fundaţiei SWP grupul de cercetare Europa de Est şi Eurasia. "În acest scop nu vedem decât trei posibilităţi: fie Rusia va fi dezarmată, ceea ce este nerealist, fie Ucraina îşi procură iarăşi arme atomice, ceea ce nimeni nu poate să-şi dorească, fie admiterea Ucrainei în NATO".

Kievul vrea invitaţie la summit-ul de la Vilnius

Un semnal clar în acest sens a solicitat Andrii Iermak, şef de cabinet şi consilier al preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în ajunul reuniunii la vârf a NATO. "Ucraina aşteaptă să primească în cadrul summit-ului de la Vilnius invitaţia pentru o aderare simplificată la alianţă", a declarat Iermak în cadrul unei întâlniri cu presa, care a avut loc la sfârşitul lunii iunie, la care a invitat explicit reprezentanţi ai mass media supraregionale din Germania.

Ucrainenii au mari aşteptări de la Germania. Preşedintele Zelenski efectuează în paralel un turneu în ţări europene, solicitând sprijin pentru admiterea ţării sale în NATO, cele mai recente etape fiind Cehia şi Bulgaria. Preşedintele de la Kiev este sprijinit în demersul său de Polonia şi cele trei state baltice.

În analiza SWP, Klein scrie că liderilor de la Kremlin, în frunte cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar trebui să li se arate foarte clar că "sprijinul vestului pentru Ucraina este de durată", că strategia Rusiei de a trage de timp în nădejdea că sprijinul acordat Kievului se va estompa nu va funcţiona. "Necesare ar fi permanentizarea, intensificarea şi finanţarea pe termen lung a livrărilor de arme", consideră Klein.

Aceasta ar însemna muniţie, mentenanţă, asigurarea întregii logistici a apărării ucrainene şi extinderea industriei ucrainene de armament. Ucraina ar trebui integrată total în structura militară occidentală, mai solicită experta.

Rolul Germaniei

Prin asta, Germania s-ar transforma în următorii ani într-o "naţiune centrală în Europa, în materie de apărare şi armament", consideră Klein.

Dar această teză ar putea stârni mare derută în rândul guvernului de la Berlin, care tocmai a adoptat înaintea summit-ului NATO un buget prin care aproape toţi miniştrii sunt siliţi să facă economii, mai puţin cel al Apărării. Dar chiar şi aşa, titularului, Boris Pistoriu, îi va fi foarte greu să atingă până în 2024 ţelul de 2 la sută din PIB pentru Apărare, solicitat de NATO.