Presiuni asupra Spaniei si Poloniei
10 decembrie 2003Publicitate
Schroeder si Chirac ameninta cu esecul conferintei la vârf a UE
Relatare transmisa de la Paris de corespondentul nostru Jochen Marmit, adaptata de Valeriu Lazar.
Cu trei zile înaintea conferintei la vârf a UE, decisiva în chestiunea unei constitutii europene, Germania si Franta au amenintat cu esecul tratativelor. Cancelarul federal german Gerhard Schroeder si presedintele Frantei Jacques Chirac au subliniat ieri, la Paris, ca vineri, la conferinta la vârf de la Bruxelles, nu se va urmari cu orice pret o întelegere asupra proiectului constitutiei europene.
Cel putin în privinta viitoarei Constitutii a Uniunii Europene, pozitiile Parisului si Berlinului n-au fost niciodata mai apropiate decât azi. Si pentru ca vineri va avea loc dezbaterea decisiva, cancelarul Schroeder si presedintele Chirac si-au sustinut din nou atitudinea comuna, având în vedere ca ordinea de zi a sesiunii prevede clarificarea unor puncte aflate înca în suspensie, între care doua esentiale, capabile sa paralizeze un timp proiectul secular al unei Constitutii Europene: anume modul de repartizare a voturilor în Comisia Europeana si tipul majoritatii hotarâtoare în Consiliul European. În clipa de fata, Uniunea Europeana si candidatii la aderare se prezinta scindati. Pe de o parte Spania si Polonia, revendicând greutatea egala a voturilor tuturor statelor, pe de alta parte Germania si Franta, pledând pentru repartizarea voturilor în functie de numarul populatiei statelor respective. Cancelarul federal Schroeder:
"A mentine capacitatea Europei de a fi condusa înseamna a dota constitutia astfel încât sa exprime clar egalitatea statelor, dar sa tina seama - si aceasta este o uzanta democratica - de deosebirile rezultate din numarul populatiilor lor."
Ideia respectiva, cancelarul Schroeder o distinge în propunerea prezentata de Conventia pentru o Constitutie Europeana. În consecinta ei, statele Uniunii Europene urmeaza a fi reprezentate în Consiliul European prin comisari în numar corespunzator numarului populatiilor lor. Astfel, Germania si Franta, având 80 si respectiv 60 de milioane de locuitori, ar trebui deci sa delege de doua ori mai multi reprezentanti decât, de pilda, Spania sau Polonia, tari cu câte aproximativ 30 de milioane de locuitori. Daca Spania si Polonia vor reusi însa sa-si impuna revendicarea, li s-ar cuveni, conform acordurilor de la Nisa, la fel de multi reprezentanti ca si Germaniei si Frantei. Ceea ce pentru Chirac si Schroeder nu este o alternativa acceptabila. Cancelarul Schroeder:
"A mentine capacitatea Europei de a fi condusa si a face posibil rolul ei în lume înseamna a organiza procedurile votarii de asa natura ca, în probleme de însemnatate centrala, una din tarile membre sa nu poata bloca singura procesul necesar tuturor."
Este criteriul care, potrivit conceptiei Parisului si Berlinului, se pretinde oglindit si în Consiliul de Ministri, pentru care se prevede o asanumita "majoritate dubla". Cu alte cuvinte, dupa anul 2005, deciziile Consiliului de Ministri ar necesita, pentru a fi validate, o majoritate a celor 25 de state membre si, concomitent, suportul a 60 la suta din totalul populatiilor. Ca Spania si Polonia se opun si acestei formule e de înteles, din moment ce dubla majoritate asigura statelor mari o influenta considerabil mai mare. Pozitiile sunt deci formulate clar, iar potrivit aprecierii actuale a diplomatilor, rezultatul tratativelor ramâne absolut nesigur. Germania si Franta nu vor accepta o decizie cu orice pret. Concluzia presedintelui Chirac: "Vrem o întelegere apta a oglindi Europa viitorului si cuprinzând ideile noastre initiale, incluse de noi în proiectul constitutiei."
Se va merge deci la Bruxelles - sceptic dar optimist - si întrebarea, ce se va întâmpla daca nu se va obtine o întelegere, cancelarul Schroeder a respins-o drept speculatie inutila.
Relatare transmisa de la Paris de corespondentul nostru Jochen Marmit, adaptata de Valeriu Lazar.
Cu trei zile înaintea conferintei la vârf a UE, decisiva în chestiunea unei constitutii europene, Germania si Franta au amenintat cu esecul tratativelor. Cancelarul federal german Gerhard Schroeder si presedintele Frantei Jacques Chirac au subliniat ieri, la Paris, ca vineri, la conferinta la vârf de la Bruxelles, nu se va urmari cu orice pret o întelegere asupra proiectului constitutiei europene.
Cel putin în privinta viitoarei Constitutii a Uniunii Europene, pozitiile Parisului si Berlinului n-au fost niciodata mai apropiate decât azi. Si pentru ca vineri va avea loc dezbaterea decisiva, cancelarul Schroeder si presedintele Chirac si-au sustinut din nou atitudinea comuna, având în vedere ca ordinea de zi a sesiunii prevede clarificarea unor puncte aflate înca în suspensie, între care doua esentiale, capabile sa paralizeze un timp proiectul secular al unei Constitutii Europene: anume modul de repartizare a voturilor în Comisia Europeana si tipul majoritatii hotarâtoare în Consiliul European. În clipa de fata, Uniunea Europeana si candidatii la aderare se prezinta scindati. Pe de o parte Spania si Polonia, revendicând greutatea egala a voturilor tuturor statelor, pe de alta parte Germania si Franta, pledând pentru repartizarea voturilor în functie de numarul populatiei statelor respective. Cancelarul federal Schroeder:
"A mentine capacitatea Europei de a fi condusa înseamna a dota constitutia astfel încât sa exprime clar egalitatea statelor, dar sa tina seama - si aceasta este o uzanta democratica - de deosebirile rezultate din numarul populatiilor lor."
Ideia respectiva, cancelarul Schroeder o distinge în propunerea prezentata de Conventia pentru o Constitutie Europeana. În consecinta ei, statele Uniunii Europene urmeaza a fi reprezentate în Consiliul European prin comisari în numar corespunzator numarului populatiilor lor. Astfel, Germania si Franta, având 80 si respectiv 60 de milioane de locuitori, ar trebui deci sa delege de doua ori mai multi reprezentanti decât, de pilda, Spania sau Polonia, tari cu câte aproximativ 30 de milioane de locuitori. Daca Spania si Polonia vor reusi însa sa-si impuna revendicarea, li s-ar cuveni, conform acordurilor de la Nisa, la fel de multi reprezentanti ca si Germaniei si Frantei. Ceea ce pentru Chirac si Schroeder nu este o alternativa acceptabila. Cancelarul Schroeder:
"A mentine capacitatea Europei de a fi condusa si a face posibil rolul ei în lume înseamna a organiza procedurile votarii de asa natura ca, în probleme de însemnatate centrala, una din tarile membre sa nu poata bloca singura procesul necesar tuturor."
Este criteriul care, potrivit conceptiei Parisului si Berlinului, se pretinde oglindit si în Consiliul de Ministri, pentru care se prevede o asanumita "majoritate dubla". Cu alte cuvinte, dupa anul 2005, deciziile Consiliului de Ministri ar necesita, pentru a fi validate, o majoritate a celor 25 de state membre si, concomitent, suportul a 60 la suta din totalul populatiilor. Ca Spania si Polonia se opun si acestei formule e de înteles, din moment ce dubla majoritate asigura statelor mari o influenta considerabil mai mare. Pozitiile sunt deci formulate clar, iar potrivit aprecierii actuale a diplomatilor, rezultatul tratativelor ramâne absolut nesigur. Germania si Franta nu vor accepta o decizie cu orice pret. Concluzia presedintelui Chirac: "Vrem o întelegere apta a oglindi Europa viitorului si cuprinzând ideile noastre initiale, incluse de noi în proiectul constitutiei."
Se va merge deci la Bruxelles - sceptic dar optimist - si întrebarea, ce se va întâmpla daca nu se va obtine o întelegere, cancelarul Schroeder a respins-o drept speculatie inutila.
Publicitate
