Foarte puțini medici vor să discute despre sprijinul financiar pe care l-a oferit România refugiaților ucraineni. Ne-am lovit de această reticență cu uimire: nu ni s-a mai întâmplat niciodată până acum, în cele peste două decenii de când facem jurnalism, să fim refuzați sau de-a dreptul ignorați de atât de mulți doctori și specialiști.

Nici măcar Ministerul Sănătății nu ne-a răspuns la solicitarea de informații cu privire la banii pe care i-a cheltuit România, din 24 februarie 2022 până în prezent, cu asistența medicală oferită gratuit celor aproape 100.000 de ucraineni care se adăpostesc de război în România.

Am primit doar un răspuns de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în care ni s-au oferit câteva date. Dar pe un ton țâfnos, în care mai mult am fost ironizați și certați.

Explicația pentru această reticență a medicilor este evidentă și din cele două întrebări pe care PRESShub le-a adresat, pe Facebook, românilor: „Credeți că autoritățile române au făcut suficient pentru refugiații ucraineni?” și „Ce efect credeți că au avut refugiații ucraineni asupra economiei și societății românești?”.

În vremuri de criză, este căutată întotdeauna o persoană sau un grup către care să se arunce responsabilitatea. Iar propaganda internă, din zona politicienilor populiști sau extremiști, funcționează: vinovații au fost găsiți refugiații ucraineni.

„Nimeni n-a luat locul nimănui, nimeni n-a luat banii nimănui”

„Mă văd cumva nevoit să fac o comparație cu ce s-a întâmplat în pandemie. În prima lună de pandemie eram cu toții prieteni și ne ajutam unii pe ceilalți. Din a doua lună au intervenit tot felul de discuții.

Cam așa a fost și în situația aceasta. Inițial a fost un entuziasm teribil, care a durat cam o lună.

Și după lună au apărut discuțiile vizavi de faptul că pacienții din Ucraina ar ocupa locurile altora și ar lua banii, tot felul de povești de astea, care erau neadevăruri repetate.

Dar rostogolind niște neadevăruri, la un moment dat sigur că poți să obții o reacție. Nu știu dacă nu a făcut parte dintr-un război hibrid. Nu pot să nu mă gândesc și la chestia asta, fiindcă oamenii de bună credință care veneau în institut înțelegeau ce se întâmplă.

Nimeni n-a luat locul nimănui, nimeni n-a luat banii nimănui”.

Explicația de mai sus aparține prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, fost ministru al Sănătății, medic specialist la Institutului Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca (INOCN).

Afirmația profesorului este confirmată de un sondaj realizat de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copii (FONC) în rândul refugiaților ucraineni din România, în perioada 2 – 9 septembrie 2022.

Cei chestionați au răspuns că una dintre cele mai mari probleme cu care s-au confruntat în România a fost înscrierea la un medic de familie, „deoarece mulți dintre medicii de familie nu doresc să înscrie cetățenii ucraineni.”

De asemenea, ucrainenii care s-au adăpostit de război în România s-au confruntat cu o capacitate limitată de a primi consultații și tratament de la medicii de specialitate (cele mai frecvente specializări solicitate au fost medicii pediatrii, stomatologi, diabetologi și oftalmologi), potrivit aceluiași sondaj.

Ministerul Sănătății nu ne-a transmis nici un fel de informație

Cele mai recente date pe care le-am obținut despre cheltuielile pe care le-a făcut România pentru sănătatea refugiaților ucraineni sunt din martie anul acesta. Casa Națională de Asigurări de Sănătate ne-a transmis cifrele generale, dar nu și informații defalcate pe servicii medicale și boli tratate.

Pentru aceasta am fost trimiși la Ministerul Sănătății, instituție care, deși a trecut prin rocada guvernamentală, a rămas cu același ministru, Alexandru Rafila.

PRESShub a trimis către Ministerul Sănătății solicitarea pentru informații complete pe 15 mai. Am revenit cu întrebări de completare la finalul lunii mai. Până la momentul publicării acestui articol – sfârșitul lunii iunie – nu am primit nici un răspuns, deși ni s-a confirmat telefonic că mailurile cu cererile noastre au ajuns și „sunt în lucru”.

Cele mai multe date pe acest subiect au fost strânse de un ONG, FONC, care a publicat un raport în acest sens, cu date valabile numai până la 15 februarie 2023.

Câți ucraineni au beneficiat de servicii medicale gratuite în România

16.674 de persoane refugiate

în țara noastră din cauza războiului din Ucraina au beneficiat de servicii medicale decontate de sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, potrivit datelor oferite PRESShub de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

„Totuşi, datorită unor factori precum dificultatea de comunicare, documentele personale în altă limbă şi grafie, uneori absente etc. nu excludem posibilitatea ca în unele cazuri aceeaşi persoană să fi fost înregistrată multiplu în evidenţa CNAS”, menționează instituția în răspunsul său.

23 de milioane de lei

au fost cheltuiți din bugetul asigurărilor de sănătate, anul trecut, pentru serviciile medicale oferite refugiaților din Românie, fie că aceștia sunt ucraineni sau din alte țări. Pentru anul în curs, sunt prevăzute alte 26,4 milioane lei. Fondurile au fost asigurate exclusiv din surse naționale.

Refugiații au aceleași drepturi ca un cetățean român

Persoanele care s-au refugiat în România din țara vecină aflată în război beneficiază de servicii medicale, materiale sanitare, medicamente, dispozitive medicale și serviciile medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curative în aceleași condiții ca și asigurații cetățeni români.

Astfel, refugiații primesc asistență medicală gratuită și medicamente gratuite sau compensate. Serviciile medicale ambulatorie de specialitate se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist, aspect pe care, după cum reiese din sondaje, refugiații ucraineni și nici unii doctori români nu îl știu.

De asemenea, solicitantul de azil are dreptul de a primi asistență medicală primară și tratament, servicii medicale de urgență în spitale și tratament medical gratuit pentru bolile acute sau cronice care îți pun viața în pericol imediat.

80-90 de pacienți/lună

s-au internat, din martie 2022, la Institutul Național de Oncologie din Cluj-Napoca, cu variații de 60-80/lună în lunile iulie-septembrie anul trecut.

Cele mai frecvente tipuri de cancere descoperite sau tratate la refugiații ucraineni au fost cele ale sânului, ovarelor și prostatei. Numărul de zile de spitalizare variază în funcție de complexitatea cazului de la 3 zile la 49 de zile, pentru un pacient cu tumora malignă pielea trunchiului.

737.448 de euro

au fost cheltuielile totale făcute de INOCN cu refugiații ucraineni.

„Au existat fonduri separate pentru pentru tratamentul acestor paciente. Pur și simplu s-a tot repetat această această chestiune. O văd și în ziua de astăzi, fiindcă am mulți prieteni și apropiați, medici de familie care au pacienți pe listă.

Citiți articolul integral pe PRESShub.