Primul summit Moldova-UE se desfășoară la Chișinău
4 iulie 2025
Se întâmplă cu trei luni înainte de cele mai importante alegeri parlamentare din istoria țării, de care va depinde dacă Moldova va rămâne pe drumul european sau se va întoarce în sfera de influență a Rusiei.
Ca urmare a reuniunii de la Chișinău, la care participă președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Moldova va fi inclusă în inițiative disponibile doar statelor membre.
De asemenea, va fi semnată o declarație comună care reafirmă sprijinul ferm al UE pentru parcursul european al țării, pentru suveranitatea, securitatea și reziliența Republicii Moldova în fața consecințelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, vor fi anunțate noi măsuri economice menite să accelereze procesul de integrare a Moldovei în UE.
Moldova, inclusă în zona ”UE roaming ca acasă”
Vicepremierul moldovean pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, le-a spus jurnaliștilor că la reuniune se discută despre liberalizarea roamingului, Moldova urmând să devină parte a zonei ”UE roaming ca acasă”. Un alt subiect se referă la alocarea primei tranșe de 270 de milioane de euro din pachetul de sprijin european în valoare de 1,9 miliarde și aderarea la mai multe programe ale UE precum Europa Creativă și Erasmus+.
Aderarea Republicii Moldova la UE până în 2030 este un obiectiv realizabil în condițiile unei ”voințe politice susținute”, a declarat în ajunul reuniunii de la Chișinău președintele comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, David McAllister. ”Moldova este o țară europeană prin geografie, valori și aspirație. A realizat progrese substanțiale în parcursul său european, dar continuă să se confrunte cu amenințări hibride, inclusiv dezinformare, atacuri cibernetice și interferență externă, în cadrul unor eforturi largi de a-i submina dezvoltarea democratică. De aceea, UE trebuie să rămână cu fermitate alături de Republica Moldova politic, financiar și strategic”, a mai spus oficialul european.
Moldova are nevoie de începerea negocierilor cu UE acum
UE trebuie să înceapă tehnic negocierile de aderare cu Republica Moldova până la alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru a contracara narațiunile rusești despre UE răspândite în rândul moldovenilor. Politicienii pro-ruși și propaganda rusească încearcă să acrediteze ideea că Moldova nu este dorită în UE și că nu va adera niciodată la marea familie europeană. Aceasta demoralizează o parte a electoratului pro-european în contextul alegerilor decisive din septembrie. Prin deschiderea negocierilor pe clustere, UE ar da un semnal puternic că mecanismul este declanșat și că procesul de aderare este cert și ireversibil.
La sfârșitul lunii iunie, liderii UE au susținut unanim deschiderea negocierilor pe capitole cu Republica Moldova. Ungaria s-a opus începerii negocierilor cu Kievul, ceea ce complică și situația Moldovei, deoarece UE ar prefera să declanșeze procesul concomitent cu ambele state. Decuplarea Moldovei de Ucraina în această fază nu este însă exclusă. În acest caz, Moldova ar urma să fie cuplată cu pachetul Balcanii de Vest.
Ucraina, recunoscătoare Moldovei pentru sprijin
”Viitorul european al Republicii Moldova este și în interesul Ucrainei, iar integrarea Ucrainei în UE este și în interesul Republicii Moldova. Această apropiere va aduce nu doar pace și securitate, ci și prosperitate întregii regiuni”, a declarat în marja summitului UE-Moldova ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei.
Potrivit lui, ”Chișinăul face tot ce îi stă în puteri pentru a sprijini Ucraina, în primul rând în plan politic, atât bilateral, cât și internațional. În plus, o parte importantă a cetățenilor ucraineni se află în prezent în Republica Moldova, unde primesc asistență socială, iar copiii lor beneficiază de acces la educație.
Relațiile economice dintre țările noastre continuă să se dezvolte, în pofida războiului. Avem proiecte comune și interese comune. Toate acestea confirmă un parteneriat civilizat, bazat pe respect reciproc și cooperare reală”, a menționat diplomatul ucrainean.
Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău