Aproape jumătate dintre tinerii români între 14 și 35 de ani spun că vor să emigreze. O parte pentru a lucra temporar în alte state, unii pentru studii, iar alții pentru a se stabili definitiv în țările dezvoltate.

În ultimii 10 ani, părăsesc anual România în medie peste 115.000 tineri. Anul trecut s-a înregistrat un record de peste 20.000 de emigranți definitiv, dublu față de media obișnuită de 9-10.000 de plecări anuale. Datele au fost făcute publice de Institutul Național de Statistică.

Tinerii vor în primul rând să fie luați în seamă de politicieni, să participe la luarea deciziilor în domeniile în care sunt implicați direct, să nu mai fie obiectul abuzurilor de pe piața muncii, atât în ceea ce privește promovarea inechitabilă în funcții la locul de muncă cât și prin discriminarea în ceea ce privește salariile.

O serie de tineri cu diplome obținute la universități de prestigiu din Occident nu își găsesc de lucru mai ales în învățământul superior din România și sunt obligați să muncească la companiile multinaționale în domenii cu totul diferite de profesiile pentru care s-au pregătit. Nu puțini dintre ei au un doctorat, care însă nu le folosește la nimic.

Politicile de sprijinire a tinerilor antreprenori prin programe de finanțare europeană sunt aproape inexistente.

La alegerile prezidențiale de duminică, peste 4,5 milioane de tineri cu vârste între 18 și 35 de ani sunt așteptați să voteze. Dintre ei, peste un milion ar vota pentru prima oară. Nu există măsurători recente privind intenția tinerilor de a-și exprima votul la alegerile prezidențiale, însă un sondaj realizat de Comisia Europeană înaintea alegerilor europarlamentare din 9 iunie privind intenția de vot a tinerilor din toate statele UE arată că cea mai mare rată (78%) a tinerilor care doreau să-și exprime votul se înregistra în România. După alegeri, rezultatele oficiale au arătat că doar 18% dintre tinerii români s-au prezentat la urne. Decalajul imens dintre intenția de vot și votul efectiv poate fi pus doar pe seama dezamăgirii în ceea ce privește credibilitatea candidaților și a programelor pentru Parlamentul European.

Aceeași dezamăgire și, în consecință, același absenteism al tinerilor e posibil să se înregistreze și la alegerile prezidențiale de duminică. De ce? Pentru că la nici un alt scrutin pentru cea mai înaltă funcție în stat principalii candidați nu au fost atât de nepregătiți, atât de nefamiliarizați cu politica mare, atât de paraleli cu politica externă, atât de lipsiți de soluții pentru problemele grave din Educație, din Sănătate, din Justiție. Nici unul dintre candidați nu a ocolit să abordeze tema reducerii corupției, un atribut esențial al președintelui care are pârghii importante în această direcție, dar soluțiile în acest demers au o tușă groasă de demagogie.

Candidații de top la alegerile prezidențiale de duminică promit tinerilor că vor iniția programe care să vină în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă. În esență, le promit mai mulți bani. Marcel Ciolacu se arată cel mai generos dintre ei. Actualul premier a inclus în programul său electoral promisiunea că toți tinerii cu vârsta mai mică de 26 de ani care muncesc pe salariul minim și cei care câștigă mai puțin de 4.050 de lei pe lună și au trei sau mai mulți copii în întreținere vor fi scutiți de impozitul pe venit. Întrebarea e câte cupluri sub 26 de ani au trei sau mai mulți copii în întreținere, altfel spus, cât de mare ar fi efortul bugetar? E adevărat, măsura ar fi aplicabilă în rândul multor familii de romi, dar în rest asistăm la o scădere dramatică a natalității. Pe de altă parte, de ce Marcel Ciolacu nu a luat această măsură până acum, de pe poziția de premier, când a avut toate pârghiile la îndemână, și se laudă că o va aplica de pe poziția de președinte, care nu are nici în clin nici în mânecă cu cheltuielile bugetare pentru anumite categorii de persoane.

Elena Lasconi nu e nici ea mai prejos, promițând că va folosi toate pârghiile pentru reducerea taxării muncii, astfel încât fiecare tânăr până la 29 de ani să rămână cu o mie de lei pe lună în buzunar după toate cheltuielile. Nicolae Ciucă sintetizează, în câteva pagini, sloganul „Investind în tineri, investim în România“. Promisiunea lui George Simion că românii vor putea să își cumpere case cu 35.000 de euro se adresează mai ales tinerilor care nu au avut posibilitatea să-și cumpere o locuință.

Prezența tinerilor la votul de duminică ar putea fi pe măsura dezamăgirilor față de toate aceste abordări populiste ale prezidențiabililor și pe măsura întrebării mai grave decât oricând: „Eu cu cine votez?“