Procurorul general, dar şi alţi înalţi demnitari de stat de la Chişinău care au participat la acea vânătoare au tăinuit crima. Mai mult, se pare că au determinat şi tăcerea rudelor victimei.

Nu au reuşit să-i spele imaginea

Incidentul a ieşit la iveală datorită presiunii publice. Timp de două săptămâni, de când jurnaliştii au aflat despre omor, unii politicieni, o parte a presei şi instituţiile statului, conduse de cei care au participat la vânătoare, au încercat, prin minciuni, să-i spele de responsabilitate pe cei implicaţi în tragicul incident. Mediatizarea excesivă, dar justificată, a modului în care instituţiile statului au încercat să tăinuiască această crimă, a crescut repulsia societăţii faţă de actuala guvernare care şi aşa a primit, în ultima vreme, mai multe avertizări din partea UE în ceea ce priveşte nivelul înalt al corupţiei şi al subordonării politice a instituţiilor democratice.

Next, Plahotniuc

Demisia întârziată a procurorului general Valeriu Zubco şi a directorului întreprinderii de stat „Moldsilva”, Ion Lupu, ambii participanţi la vânătoarea fatală, nu a satisfăcut aşteptările societăţii. Liderii de opinie vor garanţii că viitorul procuror general nu va fi din nou rodul unui târg politico-mafiot şi cer demisia din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului a lui Vlad Plahotniuc, despre care opoziţia comunistă şi liderul Mişcării „Antimafie” spun că ar fi fost „stăpânul” lui Valeriu Zubco şi ar dirija scheme mafiote în Republica Moldova.

Luni, 21 ianuarie, Parlamentul de la Chişinău se va întruni într-o şedinţă extraordinară la care se va discuta despre omorul din Pădurea Domnească din 23 decembrie şi va fi examinată cererea de demisie a procurorului general. Dar detaliile despre cum a fost stabilită această şedinţă sunt importante. Miercuri, 16 ianuarie, deputaţii comunişti au înregistrat la Biroul Permanent al Parlamentului socilitarea de convocare a şedinţei speciale cu două chestiuni în ordinea de zi: 1) Demisia procurorului general Valeriu Zubco şi 2) demisia prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Vineri, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, lideri al Partidului Democrat, a înregistrat propria iniţiativă de convocare a şedinţei extraordinare a Parlamentului, iar în ordinea de zi a propus doar chestiunea privind demisia procurorului general. Iniţiativa comuniştilor a fost respinsă. Prin urmare, demiterea lui Vlad Plahotniuc a căzut din schemă. De neignorat este faptul că Vlad Plahotniuc este prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat, condus de Marian Lupu, iar conform algoritmului de repartizare a funcţiilor în coaliţia de guvernare, funcţia de procuror general i-a revenit Partidului Democrat.

Veşnica dilemă a moldovenilor: comunism sau mafie?

Scandalul legat de omorul din pădure e departe de a se fi încheiat. Acesta, însă, a accentuat două probleme esenţiale care păreau până acum soluţionate.

Unu: Singura reuşită incontestabilă până acum a actualei guvernări de la Chişinău, lăudată şi de oficialii europeni, era dezvoltarea spaţiului mediatic. Acest scandal a arătat, însă, că majoritatea instituţiilor de presă care păreau libere sunt, de fapt, subordonate unui singur patron – controversat şi căutat de Interpol. Anume aceste multe instituţii de presă au încercat, prin minciună, să spele imaginea celor care au tăinuit crima din Pădurea Domnească.

Doi: Reacţia societăţii faţă de modul defectuos în care a fost gestionată această criză de imagine ne face să ne gândim foarte serios dacă într-adevăr a fost îndepărtată posibilitatea revanşei comuniste în Republica Moldova. Publicistul Petru Bogatu scrie într-un editorial la temă că are impresia că asistă la un suicid colectiv în stil japonez. “Urmărim o turmă care se aruncă în prăpastie”, scrie Bogatu despre cele trei componente ale coaliţiei democratice.

Conform ultimului sondaj, făcut public vineri de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova, liderul comunist, Vladimir Voronin revine, după un an de picaj, pe prima poziţie în topul încrederii populaţiei, iar Partidul Comuniştilor ar obţine cele mai multe voturi în cazul unor eventuale alegeri parlamentare. Acelaşi sondaj mai evidenţiază faptul că 71% din populaţia Republicii Moldova consideră că treburile ţării sunt administrate prost.