Cu două zile înainte, acesta a fost internat în spital, la cardiologie, după o conferință de presă în cadrul căreia a încercat să combată acuzațiile vizând obstrucționarea anchetei în dosarul jafului bancar.

Duminică seară, jurnaliștii au aflat de la un pacient internat la Spitalul Cancelariei de Stat că procurorul Harunjen este internat în Secția cardiologie. Ulterior, informația a fost confirmată de șefa aparatului Procuraturii Generale, Oxana Țurcanu. Momentan, atribuțiile procurorului general sunt exercitate de adjunctul lui Harunjen, Igor Popa. Potrivit portalului anticorupție.md, numele lui Popa a apărut în mai multe investigații jurnalistice din care reiese că el ar fi fabricat dosare la comandă, atât în perioada comunistă, cât și în perioada aflării la guvernare a PDM – perioadă în care Popa a avut o carieră fulminantă.

Dărâmarea unei piramide

Peste 30 de șefi de instituții publice, inclusiv magistrați, acuzați că ar fi deservit politic fosta guvernare, controlată de PDM, au demisionat sau au fost demiși în prima lună de mandat a guvernului condus de Maia Sandu. Nu și procurorul general, Eduard Harunjen, despre care se crede că ar fi principalul pion în construcția oligarhică a lui Vlad Plahotniuc. Premierul Maia Sandu l-a acuzat în repetate rânduri că a blocat investigarea fraudei bancare și că ar fi fost instrumentul principal prin care Plahotniuc a impus frica (prin fabricarea dosarelor), inclusiv în rândul magistraților. Harunjen a declarat că nu va pleca benevol și și-a argumentat decizia prin faptul că nu vrea să încurajeze „imixtiunea politicului în justiție”, așa că deputații din noua majoritate parlamentară s-au văzut nevoiți să modifice legislația ca să-l poată demite.

Marți, 9 iulie, Parlamentul se va întruni în ședință pentru a lua o decizie în privința procurorului Harunjen. Reprezentanții societății civile cred că procurorul a fost internat ca să nu poată fi demis. Conform Codului Muncii al Republicii Moldova, angajații nu pot fi concediați în timp ce se află în concediu medical.

Ultima redută a lui Plahotniuc

Pe de altă parte, președintele Igor Dodon a anunțat că Parlamentul va iniția marți procedura de demitere a procurorului general. „Conform legislației Republicii Moldova, imediat după efectuarea procedurilor pe dimensiunea legislativă, voi fi gata să semnez decretul de demisie a procurorului general”, a menționat Dodon. Încetarea mandatului de procuror general se constată prin decretul președintelui. 

Presa controlată în continuare de fostul regim a sărit în apărarea lui Harunjen, invocând prevederea legală care stabilește că un procuror general poate fi demis doar dacă ar exista un demers în acest sens din partea Consiliul Superior al Procurorilor.

Deputații din majoritatea parlamentară sunt însă de altă părere. Potrivit deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, Art.57 din Legea cu privire la Procuratură permite demiterea procurorului general „în cazul în care s-ar constata cel puțin un motiv pentru care acesta nu putea ajunge la conducerea Procuraturii Generale”. Litvinenco susține că există cel puțin două motive pentru care Eduard Harunjen nu era eligibil pentru funcția de procuror general în momentul numirii sale în funcție.

Harunjen, lovit din interior

În paralel, procurorul anticorupție Gheorghe Ciobanu a solicitat pornirea procedurii disciplinare împotriva lui Harunjen. Ciobanu susține că nu-și poate exercita activitatea în conformitate cu „convingerile profesionale reieșite din statutul de om al legii” și că vinovat de acest lucru s-ar face procurorul general, pe care îl acuză de promovarea intereselor personale, abuz și comportament ilegal. Harunjen a întors-o, spunând că el a fost cel care i-a cerut procurorului anticorupție Gheorghe Ciobanu să demisioneze, pe motiv că nu a informat conducerea instituției în legătură cu un incident din trafic în care a fost implicat fiul său.

Luni, 8 iulie, Cobanu a revenit cu probe în fața jurnaliștilor și l-a acuzat pe Harunjen de calomnie.
„Vremurile când cetățenii tremurau în fața unor oameni ca Harunjen au apus!”, a menționat ministrul de Interne Andrei Năstase. El i-a cerut procurorului general încă în funcție „să nu mai stea în calea aflării adevărului despre fărădelegile pe care el și stăpânii lui, care au dat bir cu fugiții, le-au comis, în disprețul legii și al drepturilor omului. Vremea când intrați cu bocancii sau cu aparatură de interceptare în viețile oamenilor s-a terminat!”, a spus Năstase.

Maia Sandu: Sunteți 660 de procurori. Nu mai executați ordinele ilegale date de Harunjen

La rândul său, premierul Maia Sandu le-a adresat un mesaj celor 660 de procurori din țară în care i-a chemat să nu mai execute ordinele ilegale date de Harunjen: „Nu aşteptaţi demisia lui Harunjen! Scăpaţi de frica iraţională şi apucaţi-vă de lucru! (...) Începeți să vă comportați ca niște procurori adevărați, nu stați ascunși prin birouri până se va schimba conducerea. Ea se va schimba cu siguranță! Eduard Harunjen va răspunde în fața legii pentru inacțiunile sale și pentru abuzurile comise. Pentru că, urmare a acțiunilor și inacțiunilor sale, miliarde și miliarde de lei au fost furate de la stat și de la cetățeni. Sunteți 660 de procurori care ar putea pune legea în aplicare în mod imediat, să deveniți independenți și să lucrați în interes național. (…) Nimeni nu vă cere altceva decât să aplicați legea. Vă cerem să acționați hotărât față de cei care pun în pericol Republica Moldova”, a menționat Maia Sandu în mesajul adresat procurorilor.

Schimbările în sistemul de justiție au început să se producă în Republica Moldova după ce oligarhul Vlad Plahotniuc a fugit din Moldova și după discursul Maiei Sandu la una din ședințele CSM în care le-a cerut magistraților să-și curețe sistemul de oameni care au comis abuzuri. Imediat au fost inițiate controale la patru instanțe de judecată, mai mulți judecători au fost suspendați, iar unii au demisionat.
În paralel, oamenii care s-au opus sistemului și au fost persecutați pentru aceasta au început să câștige procese de judecată. Este și cazul judecătoarei Domnica Manole, care a fost demisă și s-a ales cu dosar penal, în baza unui demers al lui Eduard Harunjen, adresat CSM, la 23 mai 2016, prin care cerea acordul pentru iniţierea urmăririi penale pe numele judecătoarei. Harunjen a considerat că Domnica Manole a încălcat legea atunci când, la 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum propus de Platforma „Demnitate şi Adevăr” (în opoziție cu PDM). După trei ani de persecuții, săptămâna trecută procurorul a renunțat subit la învinuire, iar luni, 8 iulie 2019, Manole a fost achitată.

Sabotaj?

La nivelul Procuraturii, schimbările întârzie. După ce Adriana Bețișor a demisionat din funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii Anticorupție (dar a rămas procuror responsabil de dosarul fraudei bancare), Harunjen l-a delegat în funcția de șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție pe Adrian Popenco, procurorul care a obținut, în octombrie 2015, denunțul controversatului afacerist Ilan Șor, principalul figurant în dosarul fraudei bancare, împotriva ex-premierului Vlad Filat. În cele din urmă, Filat, principalul oponent politic și de business al lui Plahotniuc, a fost umilit (în spațiul public au apărut imagini video în care făcea sex) și condamnat, iar Șor, deși condamnat de prima instanță la închisoare cu executare, a fost lăsat în libertate și a fugit din Moldova, odată cu Vlad Plahotniuc (potrivit președintelui Dodon), cu câteva ore înainte ca PDM să-și anunțe capitularea politică la începutul lunii iunie.

Candidați cu fețe vechi

Au demisionat și judecătorii Curții Constituționale după haosul periculos pe care l-au generat prin deciziile lor în perioada 7-9 iunie. Recent, au devenit cunoscute numele pretendenților din partea CSM (doi magistrați) la fotoliile de judecători ai Curții Constituționale. Este vorba de Teodor Cârnaț, fost membru al CSM și Vladimir Grosu, fost ministru al Justiției și reprezentant al Guvernului Moldovei la CEDO. Reprezentanții societății civile urmăresc sceptic acest concurs la care, pentru două funcții, deocamdată, au aplicat doar doi pretendenți. Concursul este deschis până pe 11 iulie.

Luni, 8 iulie, a demisionat și Bogdan Zumbreanu din funcția de șef al Direcției generale urmărire penală a Centrului Național Anticorupție. Anterior, acesta a fost demis de către Parlament din funcția de director general al CNA.

Următorii care urmează a fi demiși, potrivit premierului și deputaților blocului ACUM, sunt procurorul general, întreaga conducere a Consiliului Concurenței și membrii Consiliului Audiovizualului.