Nicio țară din Uniunea Europeană nu are legi de azil mai stricte decât Ungaria. Nicăieri în UE nu este mai greu să obții statut de refugiat sau de protecție: în 2025, potrivit statisticilor UE, doar zece persoane au primit acest statut în Ungaria. Premierul Viktor Orbán, care îi numește în mod principial pe refugiați "migranți ilegali", se laudă adesea cu faptul că în țara lui sunt exact "zero". Așa i-a relatat, de exemplu, președintelui american Donald Trump, cu ocazia unei vizite la Washington, în noiembrie 2025.

Totuși, Orbán acordă azil uneori, în câteva cazuri izolate, excepții rapide și fără complicații de la regulile în vigoare – anume atunci când este vorba despre prieteni politici de rang înalt. Justificările sunt de fiecare dată abracadabrante, iar legislația este adaptată punctual de către guvernul ungar.

Așa s-a întâmplat acum în cazul Poloniei, partener în UE și o țară cu care Ungaria întreține, în mod tradițional, o prietenie istorică deosebit de profundă. Tocmai fostul ministru polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro, a primit – după cum a anunțat chiar el la începutul săptămânii pe platforma X – încă înainte de Crăciun azil politic în Ungaria. Justificarea guvernului ungar a fost că Ziobro ar fi persecutat politic în Polonia. Din cauza problemelor grave legate de statul de drept din acea țară, nu ar avea nicio șansă la un proces echitabil.

Fuga în Ungaria

Ziobro este acel fost politician al guvernului polonez care, în timpul mandatului său, a fost responsabil pentru o reformă controversată a justiției – o reformă prin care guvernul condus de partidul Lege și Justiție (PiS), învins în alegerile din toamna lui 2023, a încercat să remodeleze statul de drept polonez după modelul lui Orbán. Ziobro este anchetat de mai mult timp în Polonia pentru numeroase infracțiuni, între altele pentru abuz în serviciu, constituirea unei organizații criminale și delapidare. În toamna lui 2025, s-a sustras unei arestări iminente fugind în Ungaria.

În același timp prin acordarea statutului de azil pentru Ziobro, guvernul lui Viktor Orbán a modificat, pe 22.12.2025, un pasaj din legea privind cooperarea în materie de aplicare a legii cu alte state membre ale UE. Conform noii prevederi, un mandat european de arestare emis împotriva unei persoane care beneficiază de azil în Ungaria nu poate fi pus în aplicare.

Departe de UE

Oricât de grotesc ar fi cazul, el arată cât de mult s-a îndepărtat Ungaria între timp de standardele UE și, în general, de spiritul comunitar. Dacă statutul de azil acordat lui Ziobro și modificarea legislativă aferentă sunt compatibile cu dreptul UE, este un aspect asupra căruia observatorii din ambele țări au serioase îndoieli. O astfel de chestiune ar trebui examinată de o instanță europeană.

Însă Ungaria, sub conducerea lui Orbán, de ani buni nici măcar nu mai încearcă să respecte jurisprudența UE sau acordurile internaționale atunci când acestea contravin intereselor premierului. Orbán și cercul său restrâns de conducere au renunțat demult la justificări – în schimb propagă propriile lor narațiuni, precum aceea că doar în Ungaria ar exista dreptate și libertate de exprimare autentică.

Încă din octombrie 2025, Orbán l-a primit personal pe Ziobro, după care a scris pe Facebook că „guvernul polonez prietenos cu Bruxelles-ul a declanșat o vânătoare politică” împotriva dreptei poloneze. „Guvernul polonez vrea să-l aresteze pe Ziobro. Și asta în inima Europei. Bruxelles-ul tace. Ce situație!”

Nu pentru prima oară

Cazul Ziobro este cel mai grav de până acum, dar nu este primul de acest fel: în decembrie 2024, fostul viceministru polonez al Justiției, Marcin Romanowski, acuzat în Polonia printre altele de corupție, a primit azil în Ungaria. Pentru a evita, la nevoie, executarea unui mandat european de arestare împotriva lui, guvernul ungar a modificat și atunci un pasaj de lege, introducând, printre altele, un drept de opoziție din partea procurorului general față de o eventuală arestare sau extrădare.

Încă din noiembrie 2018, fostul premier macedonean Nikola Gruevski, condamnat definitiv pentru corupție, a fugit în ambasada Ungariei din Tirana, capitala Albaniei. Diplomați unguri l-au scos apoi pe căi aventuroase prin Muntenegru și Serbia până în Ungaria, unde a primit imediat azil. De teamă că Ungaria i-ar putea bloca eforturile de aderare la UE, Macedonia a renunțat atunci să întreprindă demersuri legale împotriva guvernului Orbán.

În martie 2024, fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro a căutat temporar refugiu în ambasada Ungariei din țara sa natală. De mai multă vreme circulă și zvonuri că Milorad Dodik, președintele destituit al Republicii Srpska, ar putea fugi în Ungaria. În februarie 2025, unitatea ungară antiteroristă TEK a desfășurat un exercițiu în acea parte a Bosniei și Herțegovinei – presupus a fi o repetiție pentru o operațiune prin care Dodik ar putea fi scos din țară.

Ambiția de a remodela UE

Orbán lucrează de mulți ani pentru ca o alianță politică formată din populiști și extremiști de dreapta să devină în UE curentul majoritar – remodelând astfel Uniunea sau măcar erodând-o. În acest context, pentru premierul ungar este important să arate că aliații se pot baza pe el necondiționat, chiar și în situații dificile. Însă strategia de a transforma Ungaria într-un refugiu sigur pentru politicieni precum Ziobro este riscantă pentru Orbán.

La începutul lui aprilie au loc alegerile parlamentare în Ungaria. Principalul subiect al opoziției este sistemul lui Orbán, bazat pe corupție și clientelism. Faptul că Orbán acordă azil unor politicieni dubioși precum Ziobro și unor infractori condamnați precum Gruevski s-ar putea să nu prindă bine la mulți alegători nehotărâți.

Va fi expulzat ambasadorul Ungariei?

Orbán a deteriorat iremediabil, odată cu cazul Ziobro, și așa tensionatele relații cu Polonia, cel mai mare stat membru al UE din estul Uniunii. Premierul polonez Donald Tusk a comentat cazul în mod sarcastic, scriind pe X: „Ziobro, un păpușar al sistemului politic corupt, a cerut azil politic guvernului lui Viktor Orbán. O alegere logică.”

„Cazul de azil ar putea deteriora și mai mult relațiile aflate oricum deja la un nivel minim între Ungaria și Polonia”, scrie portalul ungar independent Telex. Din cauza cazului Romanowski, Polonia și-a rechemat deja ambasadorul de la Budapesta în decembrie 2024 și l-a revocat definitiv în iulie 2025.

De mai mult timp, Polonia îl boicotează și pe ambasadorul ungar la Varșovia, István Ijgyártó – acesta nu mai este invitat la nicio manifestare guvernamentală, între altele din cauza politicii proruse a lui Orbán. În contextul cazului Ziobro, ar putea urma acum expulzarea ambasadorului. Ar fi un precedent grav – până acum, un stat al UE nu a mai expulzat niciodată ambasadorul unui alt stat membru.