DW: Domnule Andrei Țăranu, care a fost miza moțiunii de cenzură inițiate de PSD și AUR care a dus la demiterea guvernului Bolojan cu un scor care i-a surprins și pe cei mai avizați analiști politici. De fapt, moțiunea nu a vizat răsturnarea guvernului, ci debarcarea premierului Ilie Bolojan.

Andrei Țăranu: Pentru PSD și președintele Nicușor Dan principala miză a fost debarcarea lui Ilie Bolojan. Aici apare tot ca evident un tandem președinte-PSD în condițiile în care președintele fără partid politic face turism ca să-și găsească un aliat. Spre stupoarea tuturor, acest aliat nu a fost USR, și nici PNL, ci PSD, care l-a ajutat pe președinte să scape de Ilie Bolojan. De ce? Pentru că președintele, asta știm, eu cel puțin știu, încă din noiembrie anul trecut a spus că termenul de garanție al lui Ilie Bolojan este aprilie 2026. El nu se aștepta ca bugetul să fie votat atât de târziu și nu se aștepta ca Bolojan să fie un prim-ministru care să vorbească mult și să facă puțin. Tocmai pentru că începând de anul trecut, tensiunile sociale începuseră să crească.

„Cel care o să apară în față ca un salvator al societății este președintele Nicușor Dan“

PSD a recurs la moțiunea de cenzură în condițiile în care Bolojan n-a vrut să plece de bunăvoie. Au fost mai multe voci care i-au cerut să plece, dar Bolojan s-a încrezut în PNL și USR.

Că ei au construit o narațiune foarte puternică în sensul că Bolojan este un reformator, că fără Bolojan nu știm ce-o să se întâmple, că o să ne dea afară din Uniunea Europeană, povestea asta am mai văzut-o de prea multe ori ca să mai credem în ea. Pur și simplu era nevoie de o schimbare guvernamentală pentru a mai scădea tensiunea din societate.

A fost speriat PSD de privatizarea unor pachete minime din companiile de stat pe care, în mare parte, le controlează prin clientela cu șefii acestora?

Asta a apărut după ce s-a depus moțiunea de cenzură. Acest obiectiv nu era de fapt în proiectul de mare reformă și nici nu știu, dacă nu ar fi existat presiunea moțiunii de cenzură, chiar ar fi avut curajul Ilie Bolojan să facă această mișcare. Probabil că el a știut deja de la un moment dat că n-o să poată duce la capăt acest obiectiv și-atunci a lăsat-o pe vice-premierul Oana Gheorghiu să facă această mișcare, tocmai pentru că a fost mai degrabă o mișcare de imagine.

„Asta nu-i reformă, ci marea cădelniță propagandistică a grupului dimprejurul lui Bolojan“

Reducerea cu treisprezece  la sută a funcționarilor din administrația locală este deja trecută în Legea bugetului de stat. Primăriile și consiliile județene vor primi mai puțini bani de la buget și vor fi obligate să se gospodărească mai bine, pe de o parte, și să renunțe la sinecuri, pe de altă parte. Putem vorbi în această situație de o reformă a administrației locale?

Asta nu-i reformă, ci marea cădelniță propagandistică a grupului dimprejurul lui Bolojan. Adevărata reformă ar fi regionalizarea și comasarea unităților administrativ-teritoriale. În știința politică și în științele administrative există mai multe reforme administrative. Una dintre ele se numește descentralizare funcțională. Alta, mai puternică, e regionalizarea, ca în Polonia sau în Italia.

Vă propun să revenim asupra privatizării companiilor de stat. Pe lângă tăierea drastică a numărului funcționarilor din primării și consilii județene – să nu uităm că la alegerile locale din 2024 PSD a câștigat o jumătate din primarii comunelor, orașelor și municipiilor –, social-democrații s-au temut că vor pierde clientela din majoritatea acestor companii pe care le controlează.

„Băsescu a păstrat la stat infrastructura CFR în timp ce garniturile au început să fie privatizate“

Aici e o întreagă discuție. În anumite țări din Europa, cum ar fi țările scandinave, o asemenea hotărâre se face prin referendum, pentru că averea e a statului, nu a guvernului.

Hai să spunem că nu ăsta e cuiul lui Pepelea, că guvernul Bolojan scotea niște pachete de acțiuni la privatizare, dar cum o faci? Să luăm exemplul CFR. Prima privatizare a făcut-o guvernul Boc, mai exact fostul președinte Băsescu. A păstrat la stat infrastructura, șinele, în timp ce garniturile au început să fie privatizate. Aici e o întreagă discuție, politicile publice se fac după niște analize serioase și după aceea, din punctul meu de vedere, trebuie trecute prin Parlament.

„Propunerea de premier va fi liberalul Alexandru Nazare“

Credeți că un prim-ministru agreat de PSD ar putea fi Cătălin Predoiu? A fost ministru, fie al Justiției, fie al Internelor în cinci guverne. Proiectele legilor Justiției din 2022, votate în mandatul său și aspru criticate inclusiv de magistrați, au fost un exemplu strălucit al zicalei „Capul plecat sabia nu-l taie“.

Credința mea este că propunerea de premier va fi Alexandru Nazare, iar Cătălin Predoiu ar putea să fie o propunere pentru directorul SRI din partea PNL.

„Dacă Bolojan ar fi un om politic și nu doar un bun administrator, ar pricepe că e un moment pe care trebuie să-l joace“

În situația în care PNL și USR vor trece în opoziție, așa cum au decis marți seara după adoptarea moțiunii de cenzură, cum va arăta noua configurație parlamentară?

E o întrebare deja futilă. Zece parlamentari de la PNL din treizeci și patru care au fost prezenți la ședința Biroului Politic Național la scurt timp după trecerea moțiunii vor rămâne în coaliție. Întrebarea este câți vor rămâne, în final, din PNL cu Ilie Bolojan. Aici e marea problemă, inflexibilitatea lui Bolojan, de-asta l-au și dat jos. Dacă Bolojan ar fi un om politic și mai ales acum ar înțelege să fie un om politic, și nu un bun administrator, ar pricepe că e un moment pe care trebuie să-l joace. Dacă o să rămână în blocaj, atunci probabil că PNL n-o să-l dea jos din prima, dar o să renunțe încet-încet la el.

Andrei Țăranu este profesor universitar dr. la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA și profesor asociat la Universitatea Federico II Napoli, Dipartimento di Scienze Politiche. Este interesat de doctrine și ideologii politice, în special de populism și partide iliberale.