Premierul ungar Viktor Orban a ținut în iulie 2022 în stațiunea montană românească Băile Tușnad un discurs care a provocat indignare. În cuvântare, el a criticat amestecul "raselor" europene și non-europene. Acesta ar duce, în opinia sa, la înlocuirea popoarelor din vestul Europei și la crearea de țări "mixte" într-o lume "post-occidentală".

Discursul lui Orban a stârnit controverse mai ales din cauza acestei terminologii care a reamintit de ideologia nazistă. Mai puțină indignare au produs afirmațiile lui Orban despre Rusia și războiul rus împotriva Ucrainei. Dar ele ar trebui luate la fel de în serios.

Premierul Ungariei s-a transformat la Băile Tușnad într-o adevărată trompetă a Kremlinului. El a evidențiat îngrijorările Rusiei față de o eventuală admitere în NATO a Ucrainei și le-a numit un motiv de înțeles, dacă nu chiar justificat, pentru agresiune. Orban a repetat de asemenea amenințările proferate de ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, cu privire la extinderea frontului în vest.

Ignoranță față de Ucraina

Orban a vorbit pe față despre responsabilitatea Vestului, și mai ales a SUA, pentru acest război, prin ignorarea îngrijorărilor de securitate ale Rusiei. Orban a pledat pentru demararea imediată de negocieri de pace. Pentru ca acestea să aibă succes, ele ar trebui să aibă loc, în opinia lui Orban, între Rusia și SUA, pentru că acestea din urmă ar fi cele care ar putea să țină seama de îngrijorările Moscovei.

Chiar dacă premierul ungar nu a dorit să scuze direct agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, afirmațiile sale și ignoranța sa totală față de dreptul suveran al Ucrainei de a-și alege singură alianțele de securitate slăbesc capacitatea de acțiune a Kievului. Ele reiau argumentele rusești și resping exact acele valori și obligații internaționale pe care Ungaria și le-a asumat prin apartenența ei la alianțele occidentale.

Veto împotriva sancțiunilor UE

Faptul că Orban s-a axat în discursul său pe linia narativă a Rusiei s-a potrivit perfect la abordarea guvernului ungar după invadarea Ucrainei de către Rusia la sfârșitul lui februarie. Aceasta evidențiază prioritatea păstrării unor relații foarte bune cu Moscova și contestă politica UE de sancțiuni anti-ruse. În iunie, guvernul Orban a amenințat blocarea prin veto a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni, doar pentru a obține scoaterea de pe lista celor sancționați a patriarhului rus Kiril - asta după ce Ungaria a negociat cu succes excluderea ei de la embargoul UE asupra importurilor de țiței rusesc.

În timp ce UE le cere statelor membre să devină independente de gazul rusesc, ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto s-a întâlnit în iulie cu omologul rus pentru a negocia livrarea a încă 700 de milioane de metri cubi de gaz Ungariei. Orban a negociat la rândul lui cu Putin în timpul vizitei sale la Moscova din februarie livrarea unui miliard de metri cubi de gaz, pe lângă cele 4,5 miliarde pe care Ungaria le primește anual din Rusia. Orban spera să încheie un acord în acest sens până la alegerile parlamentare din aprilie 2022, dar a eșuat.

Politica socială a lui Orban este în pericol

Un acord a fost însă încheiat în urmă cu câteva zile, dar mult mai puțin avantajos decât spera partea ungară, care și-a asigurat suplimentar doar 52 de milioane de metri cubi de gaz pentru august 2022. Și asta în timp ce Rusia, din motivul reducerii livrărilor care ar trebui să ajungă în Ungaria via Austria, nu livrează nici măcar cantitățile convenite contractual.

Astfel este periclitată politica socială a lui Orban, care prevede acoperirea costurilor la energie și utilități ale populației din Ungaria. În timpul vizitei la Moscova din februarie, prim-ministrul ungar afirmase că prețurile scăzute la aprovizionarea cu energie ar fi garantate pe termen lung dacă livrările de gaz rusești sunt asigurate.

Ungaria și Polonia: drumuri separate

După aceste evoluții recente, avantajele poziției pro-ruse a lui Orban sunt foarte îndoielnice. Totuși, este puțin probabilă o modificare a acestei poziții, în sensul apropierii ei de cea a aliaților occidentali ai Ungariei. Care sunt tot mai frustrați de comportamentul Budapestei. Pe lângă criticile regulate primite de la instituțiile UE și de la SUA din cauza nerespectării principiilor statului de drept, Ungaria a reușit, prin poziționarea sa pro-rusă, să-și alieneze și aliatul principal din blocul comunitar: guvernul polonez controlat de partidul național-conservator PiS.

Potrivit premierului polonez Mateusz Morawiecki, drumurile celor două țări s-au despărțit. Până și Orban vorbește acum de păstrarea cooperării ungaro-poloneze pentru perioada de după război. Celelalte două membre ale așa-zisului grup Vișegrad - Slovacia și Cehia - se distanțaseră deja dinainte de război de guvernul de la Budapesta iar poziția pro-rusă a acestuia a adâncit diferențele.

Colaborare a forțelor de dreapta radicale

Eșuarea relațiilor dintre Fidesz și PiS blochează și ambiția lui Orban de a crea o nouă alianță a forțelor de dreapta radicale în UE. Un astfel de bloc ar cuprinde grupul Reformatorilor și Conservatorilor Europeni, condus de PiS, și grupul Identitate și Democrație, condus de formațiunea franceză Rassemblement National și de cea italiană Lega. Fidesz va continua să întrețină aceste relații, în speranța că aceste formațiuni vor prelua în viitor puterea în țările lor. Discursul de deschidere al lui Orban la Conservative Political Action Conference (CPAC) din Texas din 04.08.2022, în care și-a anunțat sprijinul pentru fostul președinte Donald Trump și pentru revenirea acestuia la puterea în 2024, arată că Orban vizează o colaborare internațională pe termen lung a forțelor de dreapta radicale.

Faptul că Orban joacă totul pe o carte arată că el nu dorește îmbunătățirea relațiilor cu actuala administrație americană și nici cu liderii europeni din mainstream. Ceea ce ne face să prevedem o accentuare a conflictului cu aliații vestici și o perioadă de îngheț în plan diplomatic - într-o perioadă în care unitatea Vestului este mai importantă ca oricând după sfârșitul Războiului Rece.

Minge utilă la fileu pentru forțele anti-occidentale

Ca și până acum, nu se pune problema ieșirii Ungariei din UE și mai ales din NATO, pentru că astfel de decizii nu sunt în interesul lui Orban. Dar lamentările sale privind căderea Vestului și gesturile amicale la adresa oponenților Vestului - Rusia, în prima linie, dar și China - vor rămâne parte a instrumentarului de politică externă al Budapestei. Un lucru cu care partenerii occidentali ai Ungariei trebuie să se confrunte.

Deși Orban încearcă să lărgească spațiul de manevră al Ungariei prin aceste abordări, în practică reușește exact contrariul: după ce a subminat poziția țării ca partener credibil în Vest, Ungaria ridică prin politica sa o minge utilă la fileu forțelor care urmăresc slăbirea alianțelor occidentale.

Zsuzsanna Vegh este cercetătoare la Universitatea Europa Viadrina și cercetătoare vizitatoare la German Marshall Fund of the United States (GMF). Articolul reflectă exclusiv opinia autoarei și nu a instituțiilor la care activează în calitate de cercetător.